Schimbarea la Față
Senvârt amețitoare, nestăvilite clipe
Cu îngerii din ceruri ntrecându-se în zbor
Să aducă slava sfântă și harul pe aripe
Să se preschimbe Domnul pe muntele Tabor.
Se-aude mai aproape profundă rezonanța
Și vocea lui Lui cea sfântă vestind peste vecii
Și aducând pe lume la vii și morți speranța
Că nu se vor mai pierde de-acum prin inerții.
Și slavă luminării, schimbării Lui la față
De-acum prin bezna oarbă încep să mă preschimb
El a deschis o Cale ce duce către viață
El m-a scăpat de moarte, m-a izbăvit de timp.
La ceasul rugăciunii la El mă reîntorc
Iertat de prihănire, ca îngerul curat
Luminile din ceruri cămașă nouă-mi torc
Și sunt ca niciodată un om transfigurat.
Păcatul nu m-atinge și vina-i mai ușoară
Și zburd de bucurie prin raiul plin de sfinți
Lumina Lui divină cu pace mă-nconjoară
Și sângele mi-e altul, nu-i parcă din părinți.
Și vorba parcă-i alta, prietenii se miră
Cuvântul de pe buze se trage din Cuvânt
În trupul meu de-acuma e Duhul ce respiră
Și cugetul iubirii îmi ține loc de gând.
În toate este mielul acel ce mă lumină
Eu neschimbat la fire sunt umbră pe pământ
Dar El își toarnă harul în trupul meu de tină
De pe Tabor spre mine lumină pogorând.
Durerea se retrage ca neaua pe câmpie
Când soarele aruncă deasupra-i lănci de foc
Și curge sub troiene izvor de apă vie
Și celor ce li-e sete se-opresc o clipă-n loc.
Senvârt ametitoare și neoprite hore
E parcă-o veșnicie de când nu sunt în timp
Plutesc înspre lumină străfulgerând în ore
Și eu ca niciodată de-acuma mă preschimb.
....................................
Marin Mihalache / Chicago
Din volumul de poezii Lumină Lină, 2020
|
Marin Mihalache 8/5/2020 |
Contact: |
|
|
