Bătălia de la Mărășești
Bătălia de la Mărășești s-a desfășurat în trei etape, din 24 iulie/6 august până în 21 august/3 septembrie 1917, pe o lungime a frontului de aproximativ 35 km și a fost cea mai importantă confruntare miliară de pe frontul român din vara anului 1917. Forțele care s-au opus în timpul luptelor au fost semnificative:pe de o parte, Armata IV rusă compusă 84 de batalioane, 32 de escadroane, 79 de baterii și Armata I română alcătuită din șase divizii, printre care una de cavalerie, trei brigăzi, Grupul de artilerie grea, Grupul II aeronautic, iar de partea Puterilor Centrale, Armata IX germană(general de infanterie Johannes von Eben) formată din 174 de batalioane, 16 de escadroane, 150 de baterii, trei escadrile, o companie de cicliști ș.a.
Prima etapă. Puterile Centrale câștigă teren
Luptele au început în dimineața zilei de 24 iulie/6 august, când, la ora 7.30, Corpul I german, condus de gen. Kurt von Morgen, a atacat Divizia 34 infanterie rusă, reușind să rupă frontul pe o adâncime de 3 km și o lungime de 10 km. La cererea rușilor, gen. Constantin Christescu, comandant al Armatei I, a ordonat intervenția Diviziei 5 infanterie la vest de Siret, reușindu-se oprirea germanilor de a ocupa trecerile peste râu. În dimineața următoare, feldmareșalul August von Mackensen redirecționează atacul spre nord, forțând trupele româno-ruse să se retragă 2 km și să abandoneze satul Doaga. Diviziile 71 infanterie rusă, 9 și 14 infanterie române au intrat pe câmpul de luptă pentru a acoperi vidul lăsat de Divizia 34 rusă, decimată aproape în întregime de nemți.
Următoarele două zile au fost marcate de atacuri violente ale germanilor și de pierderi în rândul armatei româno-ruse. La 28 iulie/10 august, a avut loc o contraofensivă a trupelor Antantei pentru recuperarea intrândului realizat de inamic între comunicația Focșani-Mărășești și Siret, la care au participat Diviziile 5 și 9 infanterie române și 13 și 71 infanterie ruse. Totuși, confruntarea a fost violentă, iar trupele româno-ruse nu au putut recupera satul Doaga. Din cauza acestui eșec apar neînțelegeri între gen C. Christescu și gen. Aleksandr Ragoza privind desfășurarea operațiunilor din ziua următoare. Comandantul român, susținător al opțiunii unei acțiuni ofensive, este înlocuit cu gen. Eremia Grigorescu, și este creat un comandament unic româno-rus sub comanda generalului rus.
A doua etapă. Marea victorie a românilor
Cea de-a doua etapă, inițiată la 31 iulie/13 august, a fost deschisă cu o ofensivă a germanilor în zona Panciu, ce a determinat retragerea trupelor ruse cu 6 km. Gen. Ragoza a ordonat alinierea trupelor române la linia noului front, ceea ce însemna cedarea localității Mărășești, măsură contestată de gen. Grigorescu. S-a creat o nouă criză la nivelul comandamentului ce, de această dată, a fost soluționată prin demiterea gen. Ragoza și preluarea conducerii de către generalul român.
La 1/14 august, von Mackensen a atacat în forță trupele româno-ruse, înaintând câțiva kilometri în zona Chicera. Apare pericolul străpungerii aliniamentului de apărare. Totuși, contraatacul trupelor române, aflate în spatele celor ruse, a ajutat la evitarea unei situații periculoase. În același timp, gen. von Morgen conduce un grup de soldați germani care atacă pozițiile române care asigurau protecția podului de la Cosmești, silindu-le să se retragă și să dinamiteze podul. După o perioadă de calm relativ, la 6/19 august 1917 a avut loc atacul general al trupelor Puterilor Centrale, marcând apogeul luptelor de la Mărășești. Grupul de atac german condus de gen. von Morgen (format din 5 divizii de infanterie) a lovitul frontul dintre Panciu și Mărășești apărat de români. Cea mai intensă bătălie s-a dus în arealul pădurii Răzoare pentru cota 100, care domina zona și asigura controlul ultimei terase spre Siret. Aici s-a remarcat compania de mitraliere condusă de Grigore Ignat, care, rezistând cu stoicism până la ultimul om, a întârziat avansarea inamicului, în vreme ce unitățile mari române au reușit să reziste tuturor atacurilor.
În timpul celei de-a treia etape 7/20 august 21 august/3 septembrie s-a înregistrat o slăbire a intensității confruntărilor, germanii făcând un utim efort de atac pentru îmbunătățirea pozițiilor, în zona Varnița-Muncelu.
Revista Time:Apărarea frontului la Mărășești a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârșită vreodată de români
La sfârșitul războiului, generalul Kurt von Morgen, consemna în memoriile sale:"Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri, în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta." În imaginarul românesc, bătălia rămâne o piatră de hotar a istoriei pentru eroismul de care au dat dovadă soldații români, remarcându-se atât căpitanul Grigore Ignat și generalul Eremia Grigorescu, precum și eroina de la Mărășești, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu.
Bătălia de la Mărășești a durat 28 de zile, dintre care 15 au fost de luptă, iar 13 de acalmie relativă. În timpul confruntărilor, Armata I română a pierdut 27.410 oameni anume 16% din efectivul trupelor române la începutul luptelor dintre care 5.125 de morți, 9.818 de dispăruți și 12.467 de răniți. Armata IV rusă a suferit și ea pierderi umane semnificative, aproximate la 25.650 de oameni 7.083 de morți, 10.400 de răniți și 8.167 de dispăruți. În tabăra germană, Armata IX a totalizat un număr cuprins între 60.000-65.000 de oameni morți, răniți și dispăruți.
.........................
Toronto / Dumitru Constantin P.
|
Dumitru Constantin P. 7/26/2020 |
Contact: |
|
|
