Interviu cu Excelența Sa, Ambasadorul României la Ottawa, Domnul Bogdan Mănoiu
- (Observator): Excelența Voastră, vă mulțumim în primul rând pentru acordarea acestui interviu.
Pentru început, ne puteți spune câteva cuvinte despre cariera Dumneavoastră diplomatică, subliniind eventual cele mai semnificative momente ale sale?
- (Excelența Sa, Ambasadorul României la Ottawa, Domnul Bogdan Mănoiu) Voi împărtăși cu plăcere câteva aspecte ale parcursului meu profesional.
Anul 1995 marchează momentul în care am intrat în Ministerul de Externe. De atunci, am parcurs o traiectorie cât se poate de firească în cariera unui diplomat.
Primul meu post s-a desfășurat în Canada, în perioada 1996-2000. Această periodă a reprezentat o primă și extraordinară experiență, în urma căreia am rămas cu dorința de a reveni, deși, de regulă, în cariera unui diplomat nu există situația de a face un post a doua oară în același loc, în misiune permanentă.
Iată însă că acest lucru mi s-a întâmplat mie, în anul 2018. Am revenit cu mare bucurie și cu dorința de a acoperi golurile de cunoaștere pe care le-a lăsat primul post.
Revenind la prezentarea cronologică a carierei mele diplomatice, după prima misiune în Canada, m-am întors în țară, unde am rămas până în anul 2011, cu o scurtă întrerupere materializată în foarte scurtul post pe care l-am făcut, imediat după Canada, în Ducatul de Luxemburg. Și aceasta a reprezentat o experiență deosebită, prin aceea ca treceam de la o țară absolut imensă, a doua ca suprafață în lume, și ajungeam într-o țară extrem de mică, însă extrem de dinamică și cu un loc foarte distinct în cadrul Uniunii Europene.
Așadar, după încheierea postului de la Luxemburg, am rămas, până în anul 2018, în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, unde mi-am clădit cariera diplomatică.
Aș dori să fac o scurtă paranteză aici, spunând că, în viața unui diplomat, există două opțiuni majore, două căi de abordare în clădirea unei cariere diplomatice: fie construind cariera prin experiență în rețeaua externă, prin cât mai multe posturi, ori rămânând în centrala MAE și parcurgând etapele administrative de management, aceasta din urmă fiind calea pe care am urmat-o personal.
Astfel, am ocupat mai multe poziții până în anul 2005, fiind Director Adjunct, iar apoi Director în Ministerul de Externe, părăsind oarecum spațiul Nord American și concentrându-mă pe Europa, prin aceasta înțelegând statele membre ale Uniunii Europene și Balcanii de Vest.
Așadar, în anul 2005 m-am alăturat echipei de la Cotroceni și am lucrat ca detașat în aparatul de lucru al Președintelui României. Am părăsit administrația prezidențială la sfârșitul mandatului doi al președintelui Traian Băsescu.
Între octombrie 2009 și decembrie 2011 am activat în Guvernul Emil Boc la Ministerul pentru Afaceri Europene.
În cadrul administrației prezidențiale, am parcurs toate etapele administrative. În anul 2005, m-am alăturat echipei în calitate de Consilier, iar în 2009, în calitate de Consilier de Stat.
La sfârșitul lui 2011, pentru o periodă de trei luni, am îndeplinit funcția de Secretar de Stat în cadrul Ministerul pentru Afaceri Europene, nou creat la acea vreme, minister care a avut o viață scurtă, de un an de zile, între sfârșitul anului 2011 și cel al anului 2012, când a fost dizolvat, iar părțile sale componente au fost asimilate în alte ministere, între care Ministerul Afacerilor Externe.
Între începutul lui 2012 și sfârșitul lui 2014, am fost Consilier Prezidențial pentru Afaceri Europene, o experiență fabuloasă, care mi-a marcat definitoriu cariera.
La sfârșitul lui 2014, am revenit în Centrala Ministerului de Externe. Până la momentul 2018, pe parcursul anului 2017, am fost Secretar de Stat pentru Afaceri Europene în cadrul MAE.
În octombrie 2018, am fost trimis în Canada în această calitate.
Aș dori să menționez aici că, la sfârșitul anului 2014, am primit titlul diplomatic de ambasador. Am primit acest grad din partea Președinției României, încheind astfel seria de grade diplomatice pe care un diplomat le poate obține în carieră.
La Ottawa am fost trimis de către Ministerul Afacerilor Externe în calitate de însărcinat cu afaceri, aceasta fiind calitatea mea în raporturile cu autoritățile federale, și aceea în care conduc Ambasada României de la Ottawa.
- Puteți să ne spuneți câteva cuvinte despre misiunea Dumneavoastră diplomatică în Canada?
Cum arată o zi din activitatea Dumneavoastră la Ambasada României din Canada?
- Suntem un colectiv nici mic, nici mare. Am trei colegi diplomați și mai mulți colegi din partea tehnico-administrativă. Fiecare coleg diplomat are un portofoliu care include mai multe teme, aceste portofolii formând laolaltă un portofoliu general, care este legat de cooperarea bilaterală între România și Canada, de studierea realităților economice, politice și sociale din Canada, de studiere, sprijinire și cooptare a membrilor comunității românești din Canada, de studiere a presei locale și, în general, a temelor ce se vehiculează în spațiul public, a agendei publice canadiene, atât la nivel federal cât și provincial, de studiere și identificare a posibilităților de cooperare în materie academică între universități, etc.
Fiecare dintre noi și toți laolaltă ne străduim să fim cât mai la curent cu ceea ce se întâmplă zilnic în Canada din aceste puncte de vedere. Informăm Centrala MAE și, pe baza acestor informații, facem propuneri legate de avansarea cooperării bilaterale, începând cu dialogul diplomatic ce se desfășoară la nivel politic între ambele state, trecând la cooperarea economică, cu identificarea posibilităților de lărgire a evantaiului de domenii în care cooperăm.
Cred că este util pentru orice diplomat să facă cel puțin un post în care să fie trimis într-un stat federal, pentru că este cu adevărat fascinant să observi modul în care se armonizează interesele societății prin instrumentele politice în diverse domenii de reglementare, de la nivel federal până la guvernele de cea mai mică întindere - primăriile orășenești.
Pentru mine este o experiență extraordinară să pot fi martorul evenimentelor din Canada.
Sunt de două ori norocos prin faptul că sunt prezent în Canada în această periodă dificilă - și neprevăzută - de pandemie, pe care toate statele lumii încearcă să o gestioneze cu pierderi cât mai mici de vieți, de îmbolnăviri și de tot ceea ce ține de situația epidemiologică, dar și de pierderi în plan economic.
Ambasada României de la Ottawa, asemenea tuturor celorlalte ambasade și oficii din rețeaua externă a României, au suferit modificări în ceea ce privește activitatea lor.
În ceea ce ne privește, nu am întrerupt nici o clipă activitatea ambasadei, colegii mei fiind prezenți zilnic.
Singura modificare notabilă s-a petrecut în activitatea consulară, dar nu în ceea ce privește diminuarea calității sau a volumului de lucru, ci mai degrabă în diminuarea sau eliminarea contactului direct cu solicitanții de servicii consulare, în măsura posibilă, acolo unde prezența fizică nu este obligatorie sau poate fi suplinită prin mijloace de comunicare.
Am continuat activitatea de servicii consulare, și aici aș dori să fac o paranteză pentru a scoate în evidență activitatea Consulului de la Toronto. Este un Consul aflat la început de carieră, animat de foarte multă bunăvoință și cu drag de meserie. În toată această periodă, a oferit servicii consulare, dat fiind că beneficiază de toate condițiile pentru a respecta consemnul de la nivelul federal și provincial în ceea ce privește distanțarea socială. Astfel, a fost în măsură să ofere toată gama de servicii consulare, inclusiv primirea de solicitări pentru eliberarea de pașapoarte sau de reînnoire a acestora.
Ca atare, continuăm să lucrăm în actualele condiții, monitorizând ceea ce se întâmplă la nivel federal și provincial, și adaptându-ne în consecință activitatea. Toate ambasadele statelor membre ale UE de la Ottawa (și observația este valabilă la scara întregii comunități diplomatice din Ottawa), și-au adaptat activitatea.
Abia în aceste zile se vorbește despre o oarecare migrare către o stare de normalitate, similară celei prealabile declanșării epidemiei, prin asigurarea prezenței fizice într-un număr foarte mic, prin rotații, regula generală rămânând ca funcționarii ambasadelor să lucreze de la domiciliu.
Noi nu am avut această situație. Am lucrat de la birou, respectând măsurile preventive.
Dau acest detaliu pentru a permite cititorilor să își formeze o idee cu privire la conduita generală a oficiilor diplomatice de la Ottawa, în acord cu regulile instituite la nivel federal, provincial sau orășenesc.
De exemplu, se speculează (deocamdată este numai un zvon) că de la 1 iulie s-ar putea relua lucrul la nivel federal, cu o prezență fizică în persoană de dimensiuni variabile, necunoscute încă. Nu există încă un anunț ferm, doar o dată vehiculată în cadrul întâlnirilor pe care ambasadele statelor membre ale UE le au cu regularitate. (Avem astfel de întâlniri săptămânale și bi-săptămânale.) Este o dată luată ca referință, care se poate dovedi și falsă. Ne adaptăm la rândul nostru prin raportare la situația epidemiologică, la măsurile care se iau pe plan local.
- Pe plan personal, ne puteți împărtăși câteva dintre planurile Dumneavoastră de viitor?
Nu cunosc dacă este în puterea Dumneavoastră de a alege unde va fi viitoarea Dumneavoastră misiune diplomatică, dar, dacă acest lucru ar fi posibil, cum ați vedea viitorul?
- Dacă abordăm capitolul viitorului, aș dori să mă concentrez întâi pe viitorul imediat, iar aici aș dori să menționez că acționăm, la nivel de ambasadă, prin raportarea la un termen extrem de scurt, prin adaptarea la o realitate care este extrem de fluidă. În acest sens, trebuie să considerăm eventualitatea ca restricțiile în vigoare să fie ridicate în Europa, precum și modificările care ar putea interveni ca urmare a eliminării stării de alertă.
Toate acestea constuie informații utile pentru românii aflați în din Canada pe termen scurt sau cu titlul permanent.
Mă raportez pe termen scurt la ridicarea eventuală a restricțiilor din partea autorităților federale cu privire la intrarea străinilor în Canada. Termenul este deocamdată sfârșitul lunii iunie, stabilit prin cadrul legislativ, dar există posibilitatea ca aceste restricții să fie prelungite.
Dincolo de acest cadru care îmi domină activitatea, mă gândesc la viitorul personal. De regulă, diplomatul acționează în spirit de disciplină, ca să spunem așa. Există categorii de receptivitate la nivelul conducerii MAE sau a eșaloanelor superioare în privința opțiunilor, a intereselor individuale, însă toate acestea sunt conciliate în cadrul unei gândiri care să cuprindă toată rețeaua externă. Se întâmplă ca opțiunea personală să nu coincidă întru totul cu destinul pe care ți-l prefigurează trimiterea la post a celor din țară.
Experiența pe care am acumulat-o poate fi valorificată în aproape în oricare punct al globului.
Un exemplu în acest sens este acela că, în ultimii ani, m-am concentrat pe Uniunea Europeană și iată că am revenit în Canada, în afara Uniunii Europene.
Este un lucru obișnuit în cariera unui diplomat ca acesta să își schimbe domeniul de activitate și tocmai în acest lucru constă și frumusețea meseriei, pentru că îți testează, pe de o parte, abilitatea de adaptare, iar pe de alta, capacitatea de a surprinde ceea ce este util și necesar într-o zonă în care te poți găsi în situația de a o lua de la început.
Este pentru mine o șansă de a afla mai multe , un îndemn de a merge mai departe în îmbogățirea carierei, chiar dacă am ajuns în vârful ierarhiei gradelor diplomatice.
Activitatea diplomatică nu se încheie aici, ci, dimpotrivă, se deschide în fiecare zi și oferă noi și noi posibilități, pe care personal încerc să le fructific pe durata misunii în Canada.
- În încheierea acestui interviu, ce ați dori sa transmiteți cititorilor publicației Observatorul?
- Către cititorii Observatorului (publicație pe care o apreciez enorm, și cu care am intrat în contact imediat după sosirea în Canada), și nu numai pentru ei, ci și pentru cetățenii români aflați în diversele colțuri ale Canadei, le reînnoiesc dorința mea de dialog permanent și de cooperare.
Aici aș dori să menționez că, deși aria la care ne referim este foarte largă (judecând la scara Canadei, comunitatea românească ajunge la trei sute de mii de persoane), am intrat deja în contact cu o bună parte dintre comunitățile românești din Canada, care sunt extrem de diverse dar care au și un punct comun, și anume acela că toți membrii acestora sunt extrem de bine integrați în societatea canadiană, și că toți au o contribuție meritorie la dezvoltarea economică și socială a țării unde au ales să trăiască.
Am întâlnit oameni în cea mai mare parte dornici de a se implica, de a participa la evenimente comune realizate de ambasadă, care vin cu sugestii foarte bune, cărora sper că le-am dat de înțeles, prin discuții directe sau prin intermediul mesageriei electronice sau a rețelelor sociale, că sunt deschis să continuăm această cooperare.
Aici aș face o mențiune specială legată de cei care s-au dedicat păstrării și cultivării limbii și culturii române.
Profitând de dialogul cu cititorii Observatorului, aș dori să adresez aprecierea mea pentru toți cei care se investesc în astfel de acțiuni. Am întâlnit astfel de oameni la Toronto, precum și în GTA, în Kitchener, Hamilton, London dacă ne referim la provincia Ontario, precum și în Montreal și Quebec City, în provincia Quebec. Nu am ajuns încă, dar am menținut un contact cu românii din zona Alberta și mi-ar plăcea să vizitez această provincie pentru că acolo se găsește cea mai veche comunitate românească din Canada, cea de la Boian.
Tot aici, precizez că, înainte de declanșarea pandemiei, am reușit să creionăm cel puțin câteva proiecte, și sper să am timpul și posibilitatea de a le duce la bun sfârșit în perioada următoare.
De asemenea, am făcut numeroase vizite la Toronto, și, în afară de cei care acționează pe această linie prin intermediul școlilor pe care le-au organizat, am intrat în contact cu bisericile, cu preoții atât de la parohiile care țin de Patriarhia Română, cât și cele care țin de Vatra. La acest capitol, îmi amintesc cu plăcere de momentul aniversar la care am avut plăcerea să asist anul trecut, acela al aniversării a 65 de ani de existență a Parohiei Sfântul Gheorghe din Toronto, cea mai veche comunitate românească din GTA.
Nu este un secret ca am încercat să cultiv relații cu toate congregațiile, vizitând bisericile baptiste și penticostale din Kitchener, Montreal, Ottawa, în acest din urmă oraș întâlnind și comunitatea română adventistă.
În încheiere, doresc să subliniez încă o dată că interesul meu esențial este ca acolo unde ambasada poate veni în sprijinul românilor, indiferent de confesiunea lor, să o facă, cu entuziasm și cu toată deschiderea.
- Domnule Bogdan Mănoiu, vă mulțumim pentru sinceritate, pentru oportunitatea pe care ne-ați oferit-o de a întrezări cum arată viața unui diplomat, cu toate dificultățile dar și cu frumusețea acestei meserii ce reprezintă mai degrabă o menire, un destin, acela de a da o altă formă lumii în care trăim.
Vă mulțumim de asemenea pentru că ne-ați îngăduit a-l cunoaște mai îndeaproape, într-o manieră mai personală, pe diplomatul Bogdan Mănoiu, a cărui carieră, ce depășește două decenii, constituie o sursă de inspirație prin profesionalismul ce o caracterizează, și a cărui pasiune pentru Canada, țara în care a revenit a doua oară, și pe care a apreciat-o profund încă de la începutul misiunii sale, nu poate decât să îl apropie și mai mult de comunitatea românilor canadieni, în slujba cărora vă puneți, neobosit, experiența profesională și personală.
|
Observator 6/29/2020 |
Contact: |
|
|
