Doinar
Motto: „Foaie verde de albastru” (Nichita Stănescu)
Foaie verde de verde foaie Inima mi se desfoaie Margaretă or trifoi gras Mai la vale, în pripas Dragostea-i un bun rămas... Dorule pribeag Ce mai faci să tac? Dorule nătâng Ce mă faci să plâng? Bate eternitatea la ușă Totu-i foc, oare cenusă? Țipăt grav de pescăruș, Peste-ntinderi mai ghiduș. Zbor omfalic-ncremenit Încă-un val a tot murit. Numa’ lin, dorule lin, Hai la suflet să pornim Și să nu mai adumbrim!
NOMBRILISME sau LIBER ÎNTR-O NECESITATE PLINĂ DE IUBIRE (Frottela) Motto: „Gândește simțire, simte gândire.” (Unamuno) „Iubirea ne va dezlega pe toți.” (W. Shakespeare)
Eu nu am prisosit ce înfrumusețează lumea. N-am conturbat zbaterea fotonilor în tendă. N-am ștrangulat timpul ce foșgăie printre lucruri. N-am spuzit cerul cu lacrimi înroșite de trandafiri. N-am adus ofrande deșerte operei reînnoite a zeiței Haket. N-am perturbat eterna frumusețe sexuală A bărbatului și femeii, formă de întrupare a Creației. Am fost aspru cu mine, heautontimoroumenos, Fidel Erlebniswirklichkeit, infidel golului. Ascult înfiorarea mării și aspir frumusețea liniștii. Undeva acolo, peste timp, străluce sufletu-ți, iubito! Ină, fată minune, ină!
De la o vreme nu eu trăiesc, tu mă trăiești; Eu sunt imaginea ta, tu ești imaginea mea. Mă afund profund în parfumul sufletului tău; Hipnotic mă contopesc în reiner Ichblick, În juru-mi creezi magic strălucita Leichtkreis. Îți colectez zâmbetul, oftatul, drept retenții și protenții, În cupa viselor mele, ca un șuvoi de amrita. Dragoste cultiv, dragoste primesc; eu sunt pentru tine O clipă; tu ești pentru mine o veșnicie. Fiindcă o femeie e mai mult decât imaginea ei, Iar un bărbat, mai mult decât cuvintele lui. Parte n-aș vrea să fiu din iluzoria tagmă A îndrăgostiților care, precum egretele albe, Adună rămășițele de pe spinarea rinocerilor. Ină, dragă – dragă, ină!
Ignor teoria tăcerii negative, plăcere născută Din durere. Descaminando enfermo peregrino Prin viață și moarte, iubire și deznădejde. Rup din sufletu-mi laharul necazurilor și urii: Totul este o intrare, o ieșire și o transformare. Dragostea te transfigurează, te plasează, în zbor Razant peste toate cele, dorești puțin din mult Și mult din puțin; lungă-i calea iubirii profunde. Drumul meu e viață, căutare de trepte și pasaje. Număr mereu stele, uneori nu-mi ies la număr. Contingentu-i aproape, pierderi de iluzii și coșmaruri. Caut mereu în caseta sufletului tău comori neașteptate. Ină, frumoaso, ină!
SURGENTIA SIDERA DICUNT” (Callimachus)
Iată, cu frumusețea ei, plină de parfum de rai, Te poate surprinde, pe tine, al visărilor crai. Noapte de noapte, ispitești dansul hoinarelor albastre Ce vibrează branele și corzile universurilor. După ce mătasea mării se retrage spre zări depărtate Efectul Coriolis îți așterne țărmul gol la picioare. Culegi astfel atent fragmente de timp și spațiu, Rătăcite de un zeu captiv prin tunelul Azal. Pentru mine, pentru tine, pentru toți ceilalți Esențial este Safar, între Knak și Sabzeh. De fapt, sublima noastră vocație-i Viața! Lăsați tot ce vă apasă în prag de Tainaron.
`Ncepea luna a cânta, Gânduri verzi se scuturau, Ani năluci că rămâneau, Florile cutremurau, Valuri seci ce se surpau, Sufletu-ți îl tulburau, Doru-n cale se oprea.
NOTE EXPLICATIVE
Haket: zeița reînnoirii, reînnoirii Naturii heautontimoroumenos: călău cu sine însuși Erlebniswirklichkeit: efectivitatea unei trăiri reiner Ichblick: privire de eu pur Leicktkreis: cerc de lumină Descaminando enfermo peregrino: Rătăcit bolnav peregrin lahar: zăpadă cu praf vulcanic Taineron: intra infer Aprita: mierea zeilor Azal: veșnicie Safar: călătorie inițiatică Knak: pulbere Sabzeh: iarbă verde „Surgentia Sidera Dicunt”: „Răsărindele stele vorbesc”, vers din Vergilius.
|
Tănase Grosu 6/9/2020 |
Contact: |
|
|