Henri Coandă ( n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972)
La 7 iunie 1886 s-a născut inginerul Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale. Era fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918.
A conceput şi a construit, în 1910, primul avion cu reacţie din lume, încercat de el în acelaşi an. Între 1911 şi 1914 a construit mai multe tipuri de avioane de concepţie proprie, cunoscute sub denumirea de „Bristol-Coandă”. Membru titular al Academiei Române din 1970. A murit în 25 noiembrie 1972 la București.
În 16 decembrie 1910 a avut loc la Issy les Moulineaux (lângă Paris), primul zbor experimental din lume al unui avion cu motor cu reacţie (avionul „Coandă 1910”), inventat, construit şi pilotat de inginerul român Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; datorită acestei realizări, Coandă a intrat în istoria aviaţiei sub denumirea de „părintele aviaţiei aeroreactive”.
Aeronava „Coandă 1910” a fost un avion neconvențional conceput, proiectat și construit de inginerul si inventatorul român pe când avea numai 24 de ani. Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni un avion fără elice, numit convențional. Avionul fusese expus de Coandă la cea de-al II-lea Salon Aeronautic din Paris, în noiembrie – decembrie 1910. Aparatul era unul de tip biplan cu două locuri, cu propulsor fără elice, cu turbină (suflantă centrifugă).
Motorul avionului lui Coandă consta dintr-un compresor acționat de un motor cu ardere internă cu piston, de 50 de cai putere. Aerul absorbit de compresor prin partea din față a motorului era refulat cu mare viteză prin spatele lui spre cele două zone de postcombustie, cu care era prevăzut motorul. În felul acesta se producea un efect de reacție, care împingea avionul către înainte, permițând deplasarea în atmosferă a aerodinei.
În timpul zborului de testare, Coandă a putut observa alinierea apropiată de alipire a jeturilor de gaze arse față de fuzelaj, ceea ce a dus la distrugerea avionului, prin incendiere. Acest fenomen a fost denumit, ulterior, efectul Coandă. Coandă nu s-a putut ridica de la sol cu acest aparat. Pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul a scăpat de sub control, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat foc. „…Atuncea s-a petrecut ceva extraordinar. Flăcările jeturilor, în loc să iasă direct au început să se abată, să vie contra fuselajului. Or, fuselajul era de lemn…”, spunea savantul în 1956. Henri Coandă a Coandă a scăpat pentru că nu purta centură și a fost aruncat afară la impact.
Avionul „Coandă-1910”
Avionul „Coandă 1910”
Academicianul Elie Carafoli aprecia că „avionul cu reacție Coandă 1910 a luat ființă trei decenii înainte ca celebrii constructori White, Campini și Sbeikk să fi construit avioanele lor cu reacție, care au desăvârșit această epocală descoperire”. Astăzi, motorul cu reacție (turboreactor), perfecționat dar dezvoltând principiul folosit de Coandă la 24 ani, este curent la aeronavele comerciale de mare viteză și la cele din dotarea aeronavelor militare. Aceste turboreactoare sunt de fapt motoare turboventilatoare cu dublu flux, alcătuite dintr-un ventilator cu turboreactor de diametru redus amplasat posterior acestuia care antrenează ventilatorul. O parte din curentul de aer din ventilator trece prin turboreactor unde este ars pentru a alimenta cu putere ventilatorul, dar majoritatea curentului trece pe lângă turboreactor, și produce cel mai mult din tracțiune, ajutând astfel la obținerea unor viteze mari, de 800–900 km/h sau chiar mai mult, superioare celor realizate de motoarele cu elice (turbopropulsoare) cu care, la avioanele comerciale se obțin viteze între 460-650 km/h. V. aici și aici. Practic, zburăm astăzi cu viteze foarte mari datorită descoperirii, observațiilor și experimentelor savantului român.
În 1934 Henri Coandă obține un brevet de invenție francez pentru Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid, care se referă la fenomenul numit astăzi „efectul Coandă”, constând în devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex. Această descoperire l-a condus la importante cercetări aplicative privind hipersustentația aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet și altele.
A realizat 250 de invenții certificate prin 707 de brevete internaționale.
|
Dumitru Constantin 6/7/2020 |
Contact: |
|
|
