Cinstirea poetului Tudor Arghezi ( 21 mai 1880 - 14 iulie 1967 )
Una dintre aniversările importante în această perioadă dificilă, de luptă permanentă pentru prevenirea și combaterea pandemiei de coronavirus Covid-19, este împlinirea a 140 de ani de la nașterea marelui poet Tudor Arghezi.
Desigur, în niciun fel de condiții un asemenea poet nu poate fi uitat, de aceea instituții prestigioase din domeniul literaturii și culturii au organizat, în forme specifice perioadei, în special folosind avantajele tehnologiilor online, manifestări prin care memoria lui Tudor Arghezi să fie cinstită așa cum se cuvine. Și sunt multe asemenea manifestări, de anvergură mai mare sau mai mică, dar, spre exemplificare, am ales câteva dintre cele ce sunt nominalizate în comunicatele de presă sau informațiile apărute pe site-urile unor instituții, din țară sau din Republica Moldova ori Serbia.
Astfel, Muzeul Literaturii Române dedică ziua de joi, 21 mai, transmiterii unor materiale înregistrate și live, prin care se încearcă aducerea publicului mai aproape de universul creației marelui scriitor. De asemenea, aceeași instituție vernisează prima sa expoziție online, cu genericul „Tudor Arghezi, ziarist și tipograf“. Așadar, aproape toată ziua, pe site-ul muzeului vor fi transmisii de informații.
Biblioteca Națională a Republicii Moldova a organizat deja o expoziție care este dedicată atât lui Tudor Arghezi, pentru cei 140 de ani de la naștere, cât și lui Lucian Blaga, la 125 de ani de la naștere. Așa cum rezultă din comunicatul instituției, peste 250 de documente, între care monografii, file de manuscris, fotografii sau CD-uri, structurată pe opt secțiuni, vorbesc despre opera și viața celor doi poeți.
Din Serbia aflăm că prin intermediul Consiliului Național al Minorității Naționale Române din această țară a fost organizat, în colaborare cu televiziunea din Novi Sad, un concurs adresat persoanelor cu preocupări literare, structurat pe trei paliere. Pentru elevii ciclului gimnazial tema este: „Lumea copilăriei în creaţiile lui Arghezi”. Liceenii vor scrie lucrări pe tema: „Lumea lui Arghezi între două universuri”, iar studenţii şi adulţii pot scrie versuri sau eseuri pe tema: „Filosofii paralele ale miracolului Arghezi”. Lucrările se trimit electronic pe adresa de mail sfera.mariora@gmail.com. Ele vor fi evaluate de un juriu de specialitate, iar decernarea premiilor va avea loc la Vârşeţ, la începutul lunii iunie.
Una dintre cele mai importante manifestări dedicate marelui poet român este cea organizată în perioada 21-24 mai, în online, de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și anume „Festivalul de Literatură Tudor Arghezi”, ajuns, anul acesta, la cea de-a 40-a ediție.
Este însă pentru prima dată când festivalul se desfășoară în online și este deschis, după ce câștigase un frumos renume internațional, doar participanților din țară. Se păstrează însă, chiar dacă la proporții mai reduse, principalele puncte din programul tradițional al festivalului și, desigur, speranța că vor veni vremuri mai bune.
Mai notăm faptul că, de curând, Filiala Craiova a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și-a luat denumirea de Filiala „Tudor Arghezi”.
Sunt doar câteva elemente care demonstrează prețuirea marelui poet și perpetuarea amintirii sale peste timp, în orice condiții.
*
Tudor Arghezi s-a născut la 21 mai 1880 (după unele dicționare literare pe 23 mai), în București, numele real fiind Ion Theodorescu, fiu al lui Nicolae Theodorescu, militar, funcționar și comerciant. A fost unul dintre cei mai mari poeți români, unii dintre criticii literari situându-l imediat după Mihai Eminescu. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă „o altă vârstă marcantă a literaturii române”. A scris, de asemenea, teatru, proză, pamflete și literatură pentru copii. A fost însă și printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română.
După propriile mărturisiri, a avut o copilărie nefericită, a urmat cursurile școlii primare „Petrache Poenaru” din capitală, apoi gimnaziul „Dimitrie Cantemir”, rămas neterminat. A debutat în anul 1896, în ziarul „Liga ortodoxă”, al lui Alexandru Macedonski, cu poezia intitulată Tatălui meu, sub semnătura Ion Theo. A colaborat apoi, sub numele Ion Th. Arghezi, la „Revista modernă” și „Viața nouă”. Lucrează într-o fabrică de zahăr, se retrage la Mănăstirea Cernica, apoi devine diacon la Mitropolia București. Solicită și obține o călătorie de studii în străinătate, prilej cu care frecventează Biblioteca și Universitatea din Geneva, în același timp, în perioada 1905-1910, practicând mai multe meserii în Elveția, după ce urmează o școală de meserii. Călătorește în Franța și Italia, dar este prezent cu diverse creații în revistele de acasă. Întors în țară, este redactor la ziarul „Seara”, între 1913-1914, conduce, alături de Gala Galaction, revista „Cronica”, în anii 1915-1916, apoi este colaborator la numeroase reviste din București și din țară și conduce, între 1922-1924, revista „Cuget românesc”.
În 1927 îi apare volumul Cuvinte potrivite, care obține Premiul Societății Scriitorilor Români și, practic, conduce la consacrare.
Editarea revistei „Bilete de papagal” (între 1926 și 1945, cu mai multe întreruperi), lansarea volumului Flori de mucigai (1931) reprezintă alte etape din viața poetului. Este imposibil de cuprins, într-un articol precum cel de față, chiar și numai înșiruirea lucrărilor pe care le-a tipărit, dar menționăm faptul că a obținut Premiul Național pentru literatură în 1946, a fost primit în Academie în 1955, ales în Marea Adunare Națională în 1957 și, în același an, i s-a decernat Premiul de Stat. În anul 1965 avea să obțină Premiul internațional Herder și să fie ales membru al Academiei sârbe de științe și arte.
După moartea soției, în 1966, poetul suportă greu singurătatea și povara anilor și se stinge din viață la 14 iulie 1967, fiind înmormântat alături de Paraschiva, în grădina de la Mărțișor.
|
Rodica Păvălan 5/21/2020 |
Contact: |
|
|
