Podul de Flori de la Prut, 6 mai 1990
Trebuia și liber putea să reprezinte Veșnicia Românească de la Prut
(Atenție la semnatari: Numai cât face semnătura patriotului Gheorghe Gavrilă-Copil, liderul Asociației București-Chișinău!)
Apel - Podul de flori de la Prut
Prutul a fost și va rămâne o apă ce unește două maluri ale Moldovei. De când acest râu a despărțit frate de frate, sufletul înjumătățit al românului a tot umblat desculț peste apa lui, ca Iisus peste apele mării. Conștiința, credința și spiritul n-au avut hotare. Cei care au încercat să le hotărnicească s-au făcut de rușine în fața lui Dumnezeu și a lumii întregi. Noi, românii, suntem la noi acasă De la Nistru pân la Tisa, din vârful Carpaților până la Mare. Și această casă o vrem acum înainte cu toate ușile deschise, pentru a ne putea vedea la față cu frații de același sânge și pentru a ne întregi sufletele. O vrem noi, cei de la răsărit de Prut. O vrem noi, cei de-a dreapta Prutului, frații de dincolo de Iordanul aspirațiilor noastre încă nebotezate. Este o vrere certificată de evenimentele din decembrie 1989 - care, după unii observatori - a început la Chișinău, a continuat la Timișoara și a culminat la București, dând o altă perspectivă României în pragul mileniului al treilea.
Atunci a fost lichidată cea mai gravă consecință a celui de-Al Doilea Război Mondial, suportată de către poporul român. Nu uităm însă nici consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov, în urma căruia Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost rupte din trupul Țării, dar înțelegem să nu evocăm aceste probleme ale istoriei în contextul spiritual-umanist care ne interesează. Este ceea ce s-a supus atenției domnului Mihail Gorbaciov și Congresului al doilea al deputaților din U.R.S.S., într-o scrisoare semnată, în numele Comitetului Național de Acțiune București-Chișinău, de Gheorghe Gavrilă-Copil, în care s-a sugerat obiectivul acțiunii noastre de azi: Podul de flori de la Prut.
Frontul Popular din Moldova, în platforma sa și în numeroase întruniri publice, a înaintat aceeași revendicare: libera trecere peste Prut în ambele sensuri, fără pașapoarte, fără vize, fără taxe vamale. La dorința aceasta firească a fraților de a se vedea unii cu alții, în mod normal și fără impedimente, s-a răspuns până azi cu tăcere, deși se dorește atât de puțin.
Pentru ca Prutul răbdării noastre să nu dea peste maluri, propunem ca la 6 mai cugetul românesc să se afle pe malul acestei ape pentru a acoperi cu flori această rană vie din trupul Moldovei. Vor veni, așadar, la propunerea fraților de la București, acceptată și preluată de noi, cei din stânga Prutului, într-un binecuvântat pelerinaj, români din toate colțurile țării constituindu-se la Prut într-un lanț uman cuprins între localitatea Miorcani, vis-a-vis de Pererâta lui Grigore Vieru, în punctul de sus, și Giurgiulești-Galați în punctul de jos. Din partea opusă vor veni, în același lanț uman, basarabeni, aducând cu ei brațe de flori tocmai de pe malurile Nistrului.
Acțiunea va începe duminică, exact la orele 12.00, ora Bucureștiului, când în toate bisericile de pe ambele maluri ale Prutului preoții vor oficia un Te Deum de pace și liniște sufletească. La orele 12.30 lanțurile umane constituite se vor mișca pe ambele maluri înspre apă. Exact la orele 13.00, un dangăt de clopot și sunet de bucium, florile vor fi lansate ca un adevărat pod pe apa Prutului.
Întreaga acțiune va fi minunată dovadă a fraternității și armoniei pe care numeroși reporteri din țară și străinătate, precum și reprezentanții ambasadelor de la București și Moscova o vor consemna în spiritul adevărului și demnității. Nu se va ține nici un discurs, nu se vor afișa lozinci, nu va fi lansat nici un apel. Nu se vor săvârși gesturi necugetate. Va domni peste tot bucuria revederii fraților după atâta amar de vreme. Nu suntem un popor încorsetat de gândire medievală. Nu vom răspunde prin violență la tratamentul barbar la care am fost supuși timp de o jumătate de secol. Vom respecta cu sfințenie testamentul copiilor Revoluției Române, care murind secerați de gloanțe, murmurau cuvintele: Fără violență!.
Fraților,
Participați la Podul de flori de la Prut, moment sfânt al cugetului și simțirii românești.
Aruncați florile frăției ca pe o punte a frăției.
În următoarele locuri - Pererâta, Costești, Sculeni, Ungheni, Leușeni, Stoianovca, Cahul, Giurgiulești - stabilite oficial românii vor trece fără documente de frontieră, într-o înțelegere a viitoarei case comune europene. Vor fi primiți cu pâine și sare, cu dragoste și frumusețe.
Faceți ca manifestarea noastră să fie un moment de liniște, înțelegere și nădejde.
Viitorul nostru se află în frumusețea gestului nostru de astăzi.
Podul de flori de la Prut să fie un început simbolic. Același fus orar să ne unească sufletele începând cu 6 mai 1990.
Chișinău, 23 aprilie 1990
Semnează, în numele
- Ligii culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni,Victor Crăciun
- Asociației București-Chișinău, Gheorghe Gavrilă-Copil
- Frontului Popular din Moldova, Ion Hadârcă
- Comitetului de acțiune Chișinău-București, Iurie Roșca, Sergiu Burcă Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor, Sucursala Chișinău, Grigore Vieru[1]
Apelul Sfatului Frontului Popular din Moldova
- Deputatului poporului din republică, Primului secretar al C.C. al P.C.M.,
dlui Petru C. Lucinschi,
- Prim-vicepreședintelui Consiliului de Miniștri al R.S.S.M., d-lui Mihail S. Platon
- Președintelui Comitetului securității de stat al R.S.S.M., d-lui Gheorghe I. Lavranciuc
Domnilor,
Ne adresăm Dumneavoastră deoarece dispuneți de întreaga informație cu privire la manifestațiile din 6 mai 1990 Podul de flori de la Prut și aveți posibilități reale de a influența evoluția evenimentului.
Ne exprimăm satisfacția că autoritățile republicane au înțeles just scopul acestei acțiuni, manifestând maturitate politică și capacitatea de a vedea realizată poziția noii mentalități politice în contextul viitoarei case comune europene. La această oră ne bucurăm de concursul guvernului republicii care ne acordă ajutor în vederea unei bune organizări și desfășurări a manifestării proiectate. Dar iată că au apărut unele semne alarmante de la centru.
Ziarele Izvestia, Trud, Rabociaia tribuna publică o dare de seamă de la un briefing în cadrul căruia colonelul A. Parahin, șeful secției trupei de grăniceri al K.G.B. -ului U.R.S.S., a făcut un șir de declarații cu privire la manifestarea care urmează să aibă loc la 6 mai (v. Numerele din 25 aprilie 1990), în relatarea lui A. Vasiliev Obstanovca na granițe din cotidianul Trud colonelul declară: conform datelor de care dispunem, în prima decadă a luni mai naționaliștii români și moldoveni planifică nimicirea fortificațiilor de frontieră dintre România și Moldova. F. Ivanov mai adaugă în Izvestia că Frontul Popular din Moldova face agitația pentru trecerea hotarului în semn de protest al existenței lui cu România pe râul Prut. Ziarul Rabociaia Tribuna publică în pagina a 4-a o informație cu titlul Granița v ogne în care se face o relatare despre situația de la frontiera Azerbaigeano-Iraniană, autorul afirmând că o situație complicată s-a creat și la frontiera sovieto-română.
Aflăm că liderii Frontului Popular din Moldova și ai comitetului Basarabia (un asemenea comitet nu există!) pregătesc noi acțiuni ilegale. în primele zile ale lunii mai ei intenționează să organizeze o înfrățire de masă în acest sector. în continuare se declară că scopul acțiunii ar fi lichidarea frontierei de la Prut și mutarea ei pe Nistru, iar comandamentul trupelor de frontieră al K.G.B.-ului U.R.S.S., întreprinde măsuri urgente pentru asigurarea ordinii în această zonă. Sfârșitul informației este de-a dreptul uluitor. însă cu toate acestea, după părerea colonelului Parahin, în timpul tulburărilor aici (adică la Prut) este foarte posibil să se repete situația care s-a creat la frontiera sovieto-iraniană.
Este evident că cercurile reacționare de la centru încearcă în mod premeditat și iresponsabil - a câta oară! - să dea o turnură primejdioasă evoluției evenimentelor din republica noastră. Să transforme acea zi de sărbătoare pentru noi intr-un nou focar de tensiuni interetnice. Escaladarea situației social-politice din U.R.S.S. este scopul urmărit de cei care doresc să aibă mână liberă pentru a înăbuși lăstarii democrației și a reinstaura un regim autoritar în U.R.S.S. Circumstanțele sunt de o așa natură că protestele Frontului vor fi ignorate la centru.
Considerăm că numai intervențiile Dumneavoastră, dezmințirea publică a acestor afirmații ar putea repune lucrurile pe făgașul lor firesc.Podul fara flori Vasile Soimaru 6 mai 2020
Iurie Roșca, Vicepreședintele Sfatului Frontului Popular din Moldova
Chișinău, 25 aprilie 1990[2].
Comunicat - Podul de flori de la Prut
La 6 mai 1990, binecunoscutul Prut a devenit un râu al deplinei frății și înțelegeri între oamenii care locuiesc de o parte și de alta a malurilor de Prut. Ideile de înțelepciune care năzuiesc a construi viitoarea casă comună europeană au transformat această zi într-o sărbătoare a spiritului, care a biruit, dincolo de hotărnicirile dure prestabilite de tratate și înțelegeri.
Ceea ce și-au propus deopotrivă Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni, Asociația culturală București-Chișinău, împreună cu Frontul Popular din Moldova și Liga Culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni - sucursala Chișinău a devenit realitate istorică. Peste un milion de oameni au înălțat, cu emoții și căldura sufletelor, Podul de Flori de la Prut. La ridicarea lui au contribuit, în urma înțelegerilor convenite, oficialitățile din Chișinău, în primul rând grănicerii și lucrătorii vamali sovietici și români care au găsit, la solicitarea noastră, căile de împlinire a gestului miraculos. Ei merită pe deplin întreaga noastră considerație, atât a organizatorilor, cât și a tuturor participanților.
Podul de Flori de la Prut a prilejuit Parlamentului de la Chișinău schimbarea fusului orar de la 6 mai 1990, în R.S.S. Moldovenească bate aceeași oră ca în România.
Podul de Flori de la Prut a însemnat reîntâlnirea a mii și mii de oameni, care nu s-au văzut vreme de o jumătate de secol.
Podul de Flori de la Prut a făcut să se cunoască, pentru prima dată, fiii, nepoții și strănepoții acestora. A fost sfințit de sute de preoți, dar și de lacrimile de bucurie și nădejde, de dragoste și prietenie ale tuturor participanților.
Podul de Flori de la Prut a dovedit că se poate! Că este posibilă libera trecere peste Prut, fără pașapoarte, fără vize, fără taxe vamale.
Tăcerea, neîncrederea, suspiciunea, aplicarea tiranică a tratatelor s-au încheiat. Nu numai milionul de oameni care s-au aflat pe malurile Prutului, în apa Prutului, deasupra Prutului, dar și milioane de suflete care au participat cu sfințenia cugetului lor la marele act au deplină credință că urmează ziua aplicării totale a cerințelor noastre privind libera trecere peste Prut.
A fost senin și liniște pe Prut, la 6 mai 1990, pretutindeni au domnit înțelegere și voie bună, omenie și nici un incident, nici o ațâțare, nici o chemare istorică, nici o tulburare care să clintească prietenia dintre România și Uniunea Sovietică. Frățietatea și buna înțelegere au dovedit că acolo unde se întâlnesc chiar peste un milion de oameni, care nădăjduiesc în adevăr și umanism sânt depline încrederea, prietenia și pacea.
Este, totuși, necesar să adăugăm, pentru unele societăți din România care își arogă acum diverse atribuții spre a trage foloasele de natură politică sau materială, că, dacă s-ar fi întâmplat ceva îngrijorător la Prut, probabil, că acestea ar fi tăcut. Semnatarii Apelului și ai acestui Comunicat sânt cei care și-au asumat răspunderea organizării și desfășurării Podului de Flori de la Prut, au purtat îndelungi și fructuoase convorbiri, au avut înțelegeri cu lideri politici și guvernamentali, făcând posibilă această grandioasă faptă de istorie.
În ce privește repetarea Podului de Flori de la Prut, cerută insistent de participanți, considerăm că de vreme ce autoritățile în drept vor căuta ca într-un timp cât mai scurt să intre în vigoare, așa cum am cerut, în mod repetat, o nouă convenție privind libera trecere peste Prut, în ambele sensuri, fără pașapoarte, fără vize, fără taxe vamale, bineînțeles cu respectarea normelor internaționale, acest Pod va rămâne un simbol, Serbările frăției - cum au fost denumite de ambele părți - putând să se desfășoare oriunde și oricând, fără opreliște. Iată de ce credem că nu va fi necesară o repetare a acțiunii noastre pentru simplul motiv că Podul de Flori de la Prut va reprezenta veșnicia !
Semnează, în numele
- Ligii culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Victor Crăciun
- Asociației București-Chișinău, Gheorghe Gavrilă-Copil
- Frontului Popular din Moldova, Ion Hadârcă
- Comitetului de acțiune Chișinău-București, Iurie Roșca, Sergiu Burcă
- Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor, Sucursala Chișinău, Grigore Vieru
-------------------------------------------
|
Vasile Șoimaru 5/13/2020 |
Contact: |
|
|
