Panopticum - Pandemia si politica
Cu pandemia nu-i de glumit, ea fiind o realitate stringentă. Peste trei milioane de victime s-au molipsit până acuma pe glob, dintre care 250.000 au decedat, iar COVID-19 nu dă încă semne de regres.
Dar plaga nu este numai o problemă medicală. Frica asociată sinistrului, degenerează adesea în isterie, manipulată psihologic cu îndemânare de politicieni dedicati nu binelui public ci unor ideologii pseudo-filozofice perimate. Profitând astfel de împrejurarea că în majoritatea tărilor lumii, printre care si Canada, parlamentele si-au suspendat lucrările anumiți guvernanți, emit legi ce privează cetătenii de libertătile lor elementare.
Ca urmare societatea civilă lunecă pe panta regimurilor dictatoriale acaparate de mici, dar puternice clici de birocrati numiti, nu alesi prin vot, precum sunt oficialii din domeniul sănătătii publice.
Rezultatele vizibile pretutindeni sunt falimentul economiilor nationale, cresterea numărului tulburărilor mintale si al sinuciderilor, pierderea locurilor de muncă (peste 26.000.000 în USA) si exacerbarea violenței domestice.
În USA de exemplu, numerosi guvernatori de state, sub pretextul combaterii virozei, s-au întrecut parcă în a impune încălcări flagrante ale drepturilor cetătenesti si în aplicarea de severe pedepse pentru nesupunere. Metodele adoptate au fost ordonarea cetătenilor să nu iasă din casă, limitarea si controlul deplasărilor, închiderea bisericilor, scolilor, bibliotecilor si interzicerea activitătilor arbitrar considerate ne-esentiale. Măsurile represive variază, de la un an închisoare si amendă de 5,000 dolari pentru părăsirea domiciliului în Maryland, încurajarea si recompensarea denunțurilor în New York și Los Angeles, ori în alte 22 de state folosirea dronilor, donati de compania chineză Da Jang Innovations (Dji), pentru supravegherea distantării sociale. Aparent dronii pot detecta până la 60 de metri persoanele cu simptome de COVID-19. Nici măcar avertismentul Departamentului Securitătii Teritoriale american despre faptul că dronii Dji culeg simultan informatii strategice privind infrastructura de pe teritoriul USA, nu a descurajat folosirea lor în scopul spionării propriilor concetăteni. Când acestia au protestat s-au trezit că dreptul lor de asociere si libertatea cuvântului fuseseră suprimate peste noapte si au fost tratați drept criminali.
Chiar și miliardarul filantrop Bill Gates a contribuit cu o sugestie la arsenalul forțelor represive. El a propus echiparea cetătenilor cu pasapoarte de imunitate digitale, de forma unor chip-uri implantate sub piele, care să permită politiei depistarea delincvenților ce violează interdictia deplasărilor.
Severitatea măsurilor a fost adesea selectivă, grupările religioase fiind tratate cu mai multă intolerantă decât alte segmente ale societătii. La 28 aprilie politia din New York a împrăstiat violent, sub conducerea directă a primarului democrat Bill de Blasio, un grup de 2500 de evrei Hasidici adunati pentru funeraliile rabinului Chaim Mertz, în vreme ce, cu câteva ore înainte nu a intervenit împotriva zecilor de mii de newyorkezi iesiți în parcuri si pe străzi ca să vizioneze acrobatiile aviatice efectutate de pilotii marinei si forțelor aeriene în onoarea lucrătorilor esențiali.
De asemene în alte părți ale USA preoții care au celebrat slujbe de Pasti în parcaje au fost arestați si amendați cu toate că participantii nu-si părăsiseră automobilele.
Abuzurile autoritătilor locale au provocat pe William Barr, seful Departamentului de Justiție al USA, să intervină public semnalând caracterul draconic al unora dintre aceste măsuri si să instruiască pe cei 93 de subalterni federali de pe teritoriul uniunii să acorde atenție restrictiilor ce pretinzând că protejează sănătatea încalcă drepturi constituționale si dacă este necesar să ia măsuri pentru corectarea lor.
Din păcate Statele Unite nu sunt însă singurele bântuite de invazia curentă a totalitarismului pe scena politică mondială.
Trei factori au facilitat proliferarea aberațiilor politico-administrative.
Primul este dorinta de a domina, latentă în subconstientul uman, subiect care mă depăseste.
Al doilea au fost prognozele furnizate de specialisti în sănatătea publică si apoi, nu mai putin importante, au fost comunicatele Organizatiei Mondiale a Sănătătii (WOH). Spațiul disponibil nu-mi îngăduie să dau amănunte, dar majoritatea guvernelor occidentale s-au bazat pe previziunile unor modele elaborate de epidemiologi cu pretentii ca Neil Ferguson (UK) sau de institute imunologice universitare cunoscute (Universitatea din Washington), dovedite ulterior de evoluția epidemiei ca predictii grosolan eronate.
Au existat desigur si modele aproape exacte, un studiu al Universitătii Southampton (UK) de pildă, ce demonstrează printre altele că dacă WOH, la cererea guvernului chinez, nu ar fi ascuns câteva luni izbucnirea epidemiei numărul victimelor virozei COVID-19 ar fi fost cu 95% mai redus! Dar foarte putini politicieni au fost interesati să afle adevărul preferând să exploateze panica pandemică.
Dintre toate măsurile antidemocratice cea mai abuzivă si controversată a fost arestul la domiciliu, ineficienta căreia pare să fie demonstrată de Suedia, una dintre puțtinele jurisdicții unde persoanele sănătoase nu au fost supuse carantinei domiciliare. O comparatie între numărul de decese produse de viroză până la 7 mai 2020, în Olanda si Belgia, tări de dimensiuni similare cu Suedia, care au aplicat măsuri abuzive, vorbeste de la sine: Suedia ─ 3040; Olanda ─ 5306; Belgia ─ 8415.
În ciuda evidenței, Suedia si-a atras numeroase critici. Este clar însă că restrictiile severe aplicate aiurea libertătilor civile nu au produs rezultate superioare.
În plus Knut Wittkowski, expert epidemiolog la Universitatea Rockefeller, a emis părerea că asemenea altor viroze respiratorii si COVID-19 nu poate fi oprită decât prin imunitatea de turmă, câstigată prin vaccinuri, sau natural în contact cu virusul, teorie ce justifică solutia adoptată de suedezi.
Când teoriile tac si cifrele vorbesc nu este corect ca medicatia să fie mai letală decât boala în sine.
Este oare regimul de arest continuu, cu somaj generalizat, fără biserici, sub supravegherea dronilor si urmărirea electronică a politiei, viața ce într-adevăr ne dorim?
.........................................
Gabriel Watermiller
Penticton. British Columbia CA
|
Gabriel Watermiller 5/13/2020 |
Contact: |
|
|
