Termeni vechi, sensuri noi: ”distanță socială”, ”apartheid”…………
Una dintre tezele de bază ale justiției într-un stat de drept este aceea conform căreia aplicarea uniformă a legii este esenţială în raport cu respectul principiului egalităţii în faţa legii. Mai mult, considerentele de predictibilitate şi securitate juridică fac parte integrantă din statul de drept, în care fiecare cetăţean doreşte, în mod justificat, să fie tratat ca ceilalţi, încât să fie previzibile efectele juridice ale actelor, faptelor sau inacţiunilor sale.
De altfel, Art.1 alin.(5) din Constituție statuează necesitatea ca dispozițiile legii să fie respectate întocmai însă se presupune ca acestea să îndeplinească criteriile de claritate, previzibilitate și predictibilitate, imperativ statuat în jurisprudența Curții Constituționale a României1, precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Securitatea juridică, stabilitatea legii și încrederea în calitatea, claritatea, precizia și predictibilitatea actelor juridice sunt esențiale așadar.
Studiu de caz: ”Distanțarea socială”
Termenul de ”distanțare socială” a fost introdus prima dată în vocabularul științific de către cercetătorul american Emory S. Bogardus, de la Universitatea Southern California, în anul 1925. Conceptul ca atare a fost studiat și analizat, cu păreri pro sau contra, în special în domeniul psihologiei sociale. Ordonanțele militare emise în România, sub imperiul stării de urgență, apelează la noțiunea de ”distanță socială”, fără a-i defini clar conținutul, fără a exista un precedent în legislația românească (nici în teorie, nici în jurisprudență).
1. Istoric:
În urma instituirii stării de urgență, Ordonanța Militară nr. 2 din 21.03.2020, amintește la Art. 3, alin.2 de obligativitatea ca ”Organizatorii evenimentelor organizate (!)….. să dispună măsuri care să asigure distanța de minim 1 metru între participanți.” La rândul său, textul ”Ordonanței Militare nr. 3 din 24.03.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19” amintește la art. 7 de conceptul de ”distanță socială”. ”Administratorii piețelor agroalimentare au obligația de a organiza activitatea de vânzare astfel încât să se păstreze o distanță socială între producătorii agricoli, comercianți și cumpărători”.
Juridic vorbind, ”distanța socială” este o noțiune abstractă, încât este necesar a fi definită, astfel încât cetățenii să o poată respecta, în cunoștință de cauză.
2. ”Distanța socială”, când mai mare când mai mică !
Sesizând lipsa de preciziune și nepredictibilitatea prevederilor din aceste ordonanțe, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității un set de lămuriri cu privire la ” situații punctuale privind respectarea măsurilor de distanțare socială”, menite a înlătura neclaritatea unor termeni și noțiuni folosite în aceste ordonanțe militare.
1A se vedea deciziile Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010 și nr. 743 din 2 iunie 2011.
2
Astfel, cu privire la modul în care credincioșii pot ieși după ora 22.00 din locuință, pentru a prelua ”lumina sfântă” de Paște, se face vorbire din nou de necesitatea respectării regulilor de distanțare socială. Unde sunt aceste reguli, cine le-a stabilit, ce regim au ele ?
Iată câteva exemple privitoare la modul în care organele statului înțeleg această noțiune devenită refrenul zilei: ”Păstrați distanța socială”
- Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, organ administrativ, la rândul său, plecând de la recomandările Institutului Național de Sănătate Publică (un nou for legislativ ?) stabilește, cu de la sine putere, la data de 9 mai a.c. o duzină de măsuri de ”distanțare socială” pentru METROREX: ”accesul la metru se va realiza în mod controlat, astfel încât, pe peroane, pasagerii să poată păstra distanța de minim 1 metru între ei”.
În schimb, atunci când se referă la Aeroportul Internațional Henry Coandă București, textul instrucțiunilor folosește șase locuțiuni: ” distanță socială”, ”distanță de protecție” 2, ” distanța optimă între pasageri”, ”distanță recomandată”, ”distanțarea pasagerilor”, ”distanța de siguranță”(la bordul navelor TAROM).
Lipsa de claritate, precizie și predictibilitatea a unui act normativ creează o coliziune de norme, în același act. Astfel, la pct. 2, intitulat ”Măsuri suplimentare de protecție si de menținere a distanțării sociale și comunicarea către pasageri”, aplicabile la Aeroportul Internațional Henry Coandă București, emitenții acestor norme vorbesc de necesitatea postării unor afișe cu”mesaje de păstrare a distanței de 2 m. între persoane”, dar pe pardoseală sunt amplasate aproximativ ”1000 de autocolante (floorsticker) cu repere/mesaje “păstrați distanța de 1 m”.
3. ”Distanța socială” nu este numai distanță, ci și suprafață !
În primul rând, trebuie observat faptul că emitentul normelor INSP confundă concepte de bază, clar reglementate de legislație, atunci când denumește subiecții cărora li se adresează aceste norme, oferind o nouă definiție activității de ”îngrijire personală”: Iată ce inventează INSP: ”Prin activitatea de îngrijire personală (s.n) se înțelege activitatea desfășurată în spații special destinate pentru frizerie, coafură, manichiură, pedichiură și cosmetică.3”
Desigur, este vorba de ”îngrijire corporală”, care este altceva decât ”îngrijire personală”, întrucât Legea nr. 292/2011, Art. 30 (1) și urm. definește și clasifică fără echivoc ”serviciile sociale”, enumerând printre ele și pe acelea de ”îngrijire personală”, pentru o anumită categorie socială;” După scopul lor, serviciile sociale pot fi clasificate în: servicii de asistență și suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de recuperare/reabilitare, de inserție/reinserție socială etc.
Deci, atunci când legea vorbește de ”servicii de îngrijire personală” ea se referă la persoane din următoarele categorii: persoanele cu dizabilități, persoane vârstnice, victimele violenței în familie, persoanele fără adăpost, persoanele cu diferite adicții, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc etc., victimele traficului de persoane, persoanele private de libertate, persoanele sancționate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, persoanele cu afecțiuni psihice, persoanele din comunități izolate, șomeri de lungă durată, precum și servicii sociale de suport pentru aparținătorii beneficiarilor.(Art.30, aliniat 2) 2 http://mt.ro/web14/covid-19/2938-09052020
3 https://insp.gov.ro/dj/comunicate/Recomandari%20masuri%20speficice%20dupa%20starea%20de%20urgenta.pdf
3
Mai mult decât atât, Legea nr. 292/2011 precizează în termeni categorici la Art. 31 (1), faptul că ”Serviciile de îngrijire personală se adresează persoanelor dependente care, ca urmare a pierderii autonomiei funcționale din cauze fizice, psihice sau mintale, necesită ajutor semnificativ pentru a realiza activitățile uzuale ale vieții de zi cu zi.” Cu alte cuvinte, textul acestor instrucțiuni poate fi interpretat în sensul că el este aplicabil persoanelor enumerate mai sus, singurele care beneficiază de ”servicii de îngrijire personală”, dar ce pretenții să avem de la niște diletanți în ale legii !
Același INSP conferă încă o dimensiune a ”distanței sociale”, respectiv ”suprafața”, în sensul că serviciile de ”îngrijire personală” trebuie să asigure ”o distanță de 2 m între oricare 2 persoane apropiate și o suprafață de minim 4 mp, pentru fiecare client”.
Întrebarea care se pune este următoarea: cele două condiții fiind concomitente ți obligatorii, ar fi trebuit să se dea și algoritmul de calcul, adică formula matematică ce stabilește numărul legal admis de clienți al unui spațiu de suprafață S ? Cum va stabili inspectorul venit în control dacă în interior numărul clienților este cel regulamentar ?
Aceleași instrucțiuni vorbesc însă de o distanță de minim 1,5 m între medicul stomatolog și pacientul său. Nu ni se spune însă nimic despre distanța în sala de nașteri, respectiv care este distanța legală, dacă sunt permise adunările de mai mult de trei persoane, în cazul nașterii de gemeni sau tripleți !
În cazul internării pacienților în saloanele de spital, distanța se mărește la 2 m.
În ceea ce privește lăcașele de cult, actul normativ folosește sintagma ”distanțare fizică” , ”distanța între persoane” (obligativitatea postării la loc vizibil a unor anunțuri cu ”reguli de distanțare fizică”), aici existând obligația de a da/primi binecuvântarea de la 1m !
În ceea ce privește birourile, angajatorii sunt obligați să asigure o distanță de minim 1,5 m. Încă un aspect hazliu: Acordarea pauzelor de masă eșalonat, cu respectarea distanței fizice de minimum 2 m; Iată o legătură a fizicii moderne: conexiunea indestructibilă a timpului cu spațiul !
Motive și mai puternice să râdem de stupiditatea ridicată la rang de lege ne-o oferă setul de instrucțiuni privind lumea hotelieră, în care se precizează clar că hotelurile pot oferi servicii de cazare, ”însă nu în scop turistic ci pentru motive precum deplasări în interes profesional, mentenanță, etc” ! (probabil în scop medical, eventual pot fi folosite ca muzee ale ospitalității, locuri de detenție, platouri de filmare, de înregistrare a sunetului, de unde și necesitatea mentenanței !)
Conform noilor instrucțiuni, hotelurile pot caza pe oricine, dar numai în calitate de oaspete, nu de turist. În plus, recepțiile de hotel trebuie să devină servicii medicale improvizate, un fel de Cameră de Gardă/Covid 19, având un set de obiecte sanitare de invidiat chiar și de către unitățile spitalicești de prestigiu: ”Dezinfectant/șervețele cu efect antibacterian pentru curățarea suprafețelor (șervețele). - Măști pentru față/ochi (separate sau combinate, scut facial, ochelari de protecție).
Trebuie menționat că măștile faciale de unică folosință pot fi utilizate o singură dată (consultați Recomandările privind utilizarea măștii). - Mănuși (de unică folosință) - Șorț de protecție (de unică folosință) - Halat medical lung, cu mâneci lungi”.
De asemenea, regulile de ospitalitate specifice hotelurilor trebuie reevaluate, în sensul de a li se aminti oaspeților necesitatea ”efectuării frecvente a igienei mâinilor și respectarea igienei respiratorii”.
În sfârșit, avem în aceste instrucțiuni o tentativă de definiție oficială a ”distanțării sociale” (explicată, cum vedem, doar lumii hoteliere): ” Distanțarea socială presupune abținerea de la îmbrățișare, pupat sau strângerea mâinilor în cadrul interacțiunilor cu oaspeții, dar și cu personalul. Aceasta presupune menținerea unei distanțe de cel puțin 1 m și evitarea oricărei persoane care tușește sau strănută. ”
Cu alte cuvinte, conform instrucțiunilor, ”distanțarea socială” nu este o obligație, nu este decât o decizie personală (abținerea de la îmbrățișat, pupat și strânsul mâinii, atât în cadrul interacțiunilor cu oaspeții, dar și cu personalul), chiar se aduc noi lămuriri: această distanțare socială ”presupune menținerea unei distanțe de cel puțin 1 m și evitarea oricărei persoane care tușește sau strănută”.
Prin urmare, elementele tuse și strănut sunt definitorii în configurarea laturii materiale a ”distanțării sociale”, desigur și latura subiectivă (abstinența de la pupat, îmbrățișat și strâns mâna) constituie un element definitoriu.
Aceeași ”distanță socială” devine nu numai unitate de lungime, suprafață, dar și de măsurare a capacității de transport a unui vehicul de transport persoane.
Iată ce instrucțiuni năstrușnice ne oferă legiuitorul ! La capitolul”Reguli generale de organizare și desfășurare a transportului de persoane”, pct 2. (presupunând că și un autoturism personal este destinat transportului de persoane și nu transportului sacilor de cartofi), se instituie obligativitatea ca ”numărul maxim de pasageri permis va fi limitat la cel mult jumătate din capacitatea maximă de transport a autovehiculului și cu respectarea distanței de minim un metru între călători”.
Ferească Dumnezeu să te trezești cu o amendă dacă transporți în Dacia mai mult de două persoane, pe bancheta din spate, doar acolo putând să oferi un metru de distanțare socială !
Lăsând gluma de o parte, am vrut să scot în evidență modul interpretabil al acestor instrucțiuni, neclaritatea acestora. Numărul de circa 300 000 de amenzi aplicate în săptămânile trecute este cauzat din păcate de asemenea moduri de interpretare a unor dispoziții legale ambigui.
Să fie clar, nu vorbim aici de ambiguități de limbaj (ex: accesul în interiorul vehiculului se va realiza doar pe ușa din partea frontală a vehiculului, gândiți-vă cum ar executa un atac frontal cel ce a scris acest text, dacă prin ”frontal” ar înțelege ușa din dreapta față a autobuzului !) ci de claritatea unui act normativ.
O consecință a instituirii ”distanțării sociale” este reducerea numărului maxim de persoane care pot circula pe trotuare sau în zone pietonale, ori aflate în spații publice.
Specific stărilor de necesitate, sau regimurilor dictatoriale, este interzicerea adunărilor publice.
Inițial, prin Ordonanța Militară nr. /17 03.2020, se admitea posibilitatea întrunirii unui grup de oameni, în spații deschise, până la 100 de persoane.
Ulterior, prin Ordonanța nr. 2/21.03.2020, s-a interzis deplasarea în grup, prin grup de persoane înțelegându-se un număr mai mare de trei persoane, care nu locuiesc împreună (conf. Art 3, al.2). După cum prevăd instrucțiunile INSP, pentru perioada post 15 mai, ”distanța socială” va avea dimensiuni numerice variabile, funcție de inspirația legiuitorului, dar și de calendarul de relaxare !
Distanțarea socială – studiu de caz: Germania Pentru a vedea modul diferit de tratament aplicabil în România, în aceeași situație obiectivă – Pandemia de virus SAR Co V-2 – am ales cazul legislației din Germania, țară în care există de altfel o importantă comunitate de români, și unde se aplică un set de norme pe care le prezentăm în continuare. Ordonanța emisă în Germania privind măsuri pentru limitarea SARS CoV-2 din data de 22 martie 2020 , în conformitate cu § 2 alineat 1 al Legii privind promulgarea legilor și a Ordonanței din 29 ianuarie 1953 (Monitorul Oficial de Land pg. 106), modificată prin Legea din 9 noiembrie 1995 (Monitorul Oficial de Land pg. 764), modificată ultima dată prin Ordonanța din 16 aprilie 2020, a fost reformulată după cum urmează: Reguli generale de comportament ” Orice persoană este invitată să-și reducă contactele fizice sociale cu alte persoane la un minim absolut necesar și să păstreze în acest context o distanță minimă de 1,5 m. Acest fapt nu este valabil pentru soți sau parteneri de viață sau pentru aparținătorii care locuiesc în aceeași gospodărie, precum și pentru persoane pentru care se deține autoritatea părintească sau dreptul de vizită”. Iată o definiție legală a ”distanței sociale”, care scoate în evidență două aspecte: mai întâi este explicat în termeni clari ce se înțelege prin ”distanțare socială” (reducerea contactelor fizice sociale cu alte persoane la un minim absolut necesar) iar în al doilea rând, caracterul de normă de recomandare, fiindcă în respectul față de populație, aceasta este invitată, nu obligată, să-și reducă contactele de relaționare socială. Respectarea regulilor de igienă
Aceleași dispoziții legale, emise de către autoritățile germane, fac referire la recomandările unei entități medicale din această țară, nu la un comandament strategic de coordonare, precum în România, privind respectarea regulilor de igienă:
În toate unitățile, instituțiile și locațiile enumerate mai jos vor fi luate în considerare recomandările în materie emise de Institutul Robert-Koch, referitor la protecția de infecții, în respectiva versiune actuală, și vor fi respectate regulile obligatorii instituite de respectiva Direcție pentru protecția muncii, precum și normele de protecție și igienă eficiente, valabile pentru personal, vizitatori, precum și pentru clienți. Obiectivele măsurilor de protecție care trebuiesc dispuse sunt reducerea contactelor, protecția personalului de infecții, precum și evitarea pe cât posibil a infecțiilor de contact prin atingerea unor suprafețe și obiecte. Acest fapt este valabil mai ales respectând regula de menținere a distanței de cel puțin 1,5 m față de alte persoane, precum și un regim intens de curățare și dezinfectare. Totodată, pe cât necesar, vor fi luate măsuri pentru controlul accesului, evitarea cozilor de așteptare și observarea obligației de menținere a distanței acolo unde, în zone de așteptare, există aglomerații de persoane. Existența fizică a unui concept de igienă și respectarea regulilor de igienă conform frazelor 1 – 4 pot fi verificate de autoritățile competente.”
În ceea ce privește ”distanțarea socială”, aceasta este recomandată inclusiv în spații precum parcuri, pajiști naturale, mijlocul naturii, nu interzisă, precum în România: Pauzele de recreație pe dispozitive fixe de ședere sunt permise cu condiția ca distanța minimă de 1,5 m să fie păstrată, pe pajiști și spații verzi libere păstrându-se distanța minimă de 5 m. Este interzis a se face grătare și a se oferi mâncăruri neambalate. Pentru a evita aglomerările în parcuri și pe spațiile verzi pot fi instituite limitări ale accesului. Aceeași Ordonanță germană reglementează și situația întrunirilor publice (definite drept evenimente, adunări, întruniri și reuniuni de persoane, atât publice, cât și private) care nu sunt permise, cu excepția celor la care participă soții, partenerii de viață sau aparținătorii propriei gospodării, respectiv adunările Parlamentului, inclusiv şedinţe ale Parlamentului german şi ale comisiilor acestuia, ale Bundesratului și ale comisiilor acestuia, ale Camerei deputaților şi ale comisiilor acesteia, ale Guvernului federal, ale Senatului din Berlin, ale Curţii Constituţionale din Berlin, ale adunărilor reprezentanţilor districtuali din Berlin și ale comisiilor acestora, ale reprezentanțelor diplomatice, ale tribunalelor, ale comitetelor şi autorităţilor federale şi ale landurilor, precum şi ale altor organisme şi instituţii care îndeplinesc sarcini publice. Sunt exceptate de la interdicțiile menționate ”evenimentele și adunările care servesc menţinerii siguranţei şi ordinii publice, asigurării prestațiilor publice, asigurării îngrijirilor medicale și a asistenţei medicale pentru populaţie, menţinerii funcţionării societăţilor economice, îndeplinirii sarcinilor legale care ţin de reprezentarea angajaţilor sau de activitatea consiliilor de întreprindere”. Reglementările germane exceptează de asemenea ”evenimentele și întrunirile la nivel privat și familial, cu cel mult 20 persoane, în măsura în care acestea sunt necesare din motive imperioase, printre acestea numărându-se, mai cu seamă, asistența acordată muribunzilor și slujbele și ceremoniile de înmormântare, botezurile și cununiile”. După data de 4 mai, măsurile de relaxare prevăd permisiunea desfășurării unor evenimente sau acte religioase și de cult, cu cel mult 50 de participanți dacă condițiile de spațiu o permit și în măsura în care distanța minimă și respectarea regulilor de igienă conform § 2 o permit. Sunt excluse din calculul numărului maxim de participanți acele persoane neapărat necesare pentru executarea activităților religioase și de cult (slujitorii bisericești/religioși, cei care conduc activități muzicale, de servicii auxiliare etc.). Se va evita cu desăvârșire contactul fizic, inclusiv contactul în cadrul unor acte de cult. În cadrul desfășurării evenimentului nu pot fi înmânate și transferate obiecte între mai multe persoane. În cazul situațiilor de excepție, cum ar fi depășirea numărului de participanți, organizatorii vor înregistra în liste speciale, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: nume şi prenume, adresa completă şi număr de telefon. Lista de prezenţă va fi păstrată timp de patru săptămâni după încheierea evenimentului şi va fi înmânată la solicitarea acesteia autorității competente, în versiune completă. După expirarea termenului de păstrare lista participanților va fi distrusă. În ceea ce priveşte adunările în aer liber cu cel mult 20 de participanți, autoritatea de control a adunărilor poate aproba, până la finele zilei de 3 mai 2020, la cerere, excepţii de la interdicţia prevăzută în alineatul 1, în măsura în care acest lucru este admisibil din punct de vedere al legislației privind protecția împotriva infecțiilor. Direcţia de sănătate publică competentă (în nici un caz organele de poliție) va fi implicată în procesul decizional menţionat. Începând cu data de 4 mai 2020, adunările desfășurate într-o locație anume, în aer liber, cu cel mult 50 de persoane sunt admisibile în măsura în care sunt respectate distanța minimă și regulile de igienă prevăzute la § 2. În cazul legislației germane anterioare ( § 17 alineatul 2 din Legea întrunirilor din 15 noiembrie 1978, publicată în Monitorul Oficial al Germaniei I pg. 1789, modificată prin articolul 2 din Legea din 8 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al Germaniei I pg. 2366), era interzisă participarea la manifestații publice cu fața ascunsă. De data aceasta, din rațiuni de protecție sanitară, este posibilă purtarea unui echipament de protecție pentru acoperirea gurii și a nasului (mască). CONCLUZIE Spre deosebire de normele românești în materie, cele germane au caracter de claritate, predictibilitate și permisibilitate.
Noi măsuri de ”apartheid” nu numai la adresa persoanelor 65 plus ci și la adresa adolescenților
Cunoaștem cu toții, desigur, termenul ”apartheid”. În ciuda sonorității englezești, nu este un cuvânt din limba lui Shakespeare, ci provine din limba ”afrikaans” cu sensul ”separare”, constând, printre altele, în ”locuire separată” și ”interzicerea liberei circulații”4. Încă un detaliu:”Afrikaans” nu este o limbă a populației de culoare, ci un dialect derivat din neerlandeză, cunoscut și sub numele ”olandeza africană”, dialect vorbit în unele zone din Africa de Sud și Namibia de către urmașii coloniștilor olandezi, dar și în Europa (Londra, Bruxelles, Amsterdam), sau pe alte continente: Perth (Australia de Vest), Toronto (Canada), Auckland (Noua Zeelandă). Acum, în anul 2020, ”apartheidul” revine în actualitate, Pământul întreg devenind un veritabil ”Soweto” desigur sub forme edulcorate. Conform regulilor Institutului Național de Sănătate Publică, cuprinse în ”Ghidul cu măsuri de protecție recomandate de INSP” putem defini măsurile adoptate în România drept o revenire la mult hulitul ”apartheid”. Las la o parte că seniorii sunt din nou jigniți, fiind evocați în aceste instrucțiuni în mod obsesiv, în mod repetat, ceea ce nu mă miră, ignor de asemenea faptul că sunt călcate în picioare drepturile legale ale pacienților, considerați aprioric ca fiind potențial bolnavi de Covid, ori de câte ori se adresează unui spital, dar cum să interpretăm gravitatea măsurii aberante de a împărți elevii în două categorii, cei care pot urma activități de pregătire sau se pot prezenta la examene de evaluare națională și bacalaureat, și cei care vor urma un regim separat, izolat de ceilalți, similar ”apartheid”-ului, adică un regim discriminatoriu la adresa tinerilor care locuiesc cu bunicii, cu persoane peste 65 de ani. Iată interdicția prevăzută de documentul INSP, pus în discuție publică, la capitolul: ”Măsuri de prevenire și protecție pe perioada desfășurării activităților de pregătire, pentru elevii claselor terminale (a 8-a, a 12-a și a 13-a) precum și pe perioada organizării examenelor evaluare națională și bacalaureat”: Pct. 2 La activitățile de pregătire este interzisă participarea elevilor și a personalului didactic sau auxiliar care ………,locuiesc împreună cu persoane ce suferă de astfel de afecțiuni sau persoane cu vârsta de peste 65 de ani. Elevii prevăzuți la punctul 2 vor benefica de o formă de pregătire alternativă.”
Prin această discriminare, agresiunea la adresa drepturilor omului continuă, prin extinderea restricțiilor și segregării, fără nici un fel de motivare obiectivă, inclusiv la adresa tinerilor: cei care au în familie sau locuiesc cu persoane peste 65 de ani, vor fi separați de aceia care nu au asemenea persoane ”vulnerabile”.
Ni se va spune, desigur, că este un ”misunderstanding”, că nu am înțeles noi ce vor dumnealor să spună, vor reveni probabil cu alte instrucțiuni.
Dar cum să înțelegem însă logica șchioapă rezultată din exprimarea acelorași specialiști de la INS, care stabilesc faptul că este interzisă atingerea sau sărutul icoanelor, în schimb aceleași ”obiecte de cult” vor fi șterse obligatoriu din 4 în 4 ore !!!
Nu vorbim de imixtiunea unei autorități laice în chestiuni de ritual bisericesc, și nici de libertatea religioasă, ci doar de logică, atât și nimic mai mult.
...................................
Viena
4 https://ro.wikipedia.org/wiki/Apartheid
|
Dan Toma Dulciu 5/11/2020 |
Contact: |
|
|
