10 Mai, ziua cu triplă semnificație istorică
Data de 10 Mai marchează trei momente importante din istoriografia României: începutul domniei lui Carol I,
Independența de stat și încoronarea primului rege al țării.
Ziua Regalității, a fost ziua națională a României din 1866 până în 1947, până la venirea comuniștilor la putere.
În timpul regimului comunist, sărbătoarea de 10 Mai a fost ștearsă din memoria colectivă, iar când se vorbea despre independență se invoca discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit la 9 mai.
Prima semnificație a zilei de 10 Mai este legată de momentul sosirii lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen în România în anul 1866. Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea și cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol pornește spre România la sfârșitul lui aprilie 1866. Părăsește castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf și traversează Elveția și Austria. În ziua de 8 mai ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intră în București.
Începea astfel o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istorie.
Este perioada în care 10 Mai intră în conștiința românilor drept Ziua Națională și Ziua Dinastiei.
Ziua Regalității: 10 mai 1877, obținerea independenței României față de Imperiul Otoman Unul din cele mai importante moment ale domniei lui Carol a fost obținerea Independenței României față de Imperiul Otoman, act care i-a adus un prestigiu uriaș.
La data de 10 mai 1877, Senatul României a votat proclamația de independență față de Imperiul Otoman. Războiul de Independență, sau Războiul ruso-turc din perioada 1877-1878, a beneficiat de o contribuția decisivă a trupelor române, comandate efectiv de Carol.
Totodată, Congresul de la Berlin, din 1878, a consfințit independența absolută a României față de Imperiul Otoman.
Ziua Regalității: controverse
Există încă anumite confuzii referitoare la data când a fost proclamată independența României și asta pentru că, în timpul regimului comunist, pentru a se disocia momentul proclamării Independenței de 10 Mai, Ziua Dinastiei și Ziua Națională a României, oamenii erau învățați, la școală, că, pe data de 9 mai a fost proclamată deplina independență a țării.
Istoricul Manuel Stănescu, explică:
E foarte adevărat că celebrele cuvinte ale lui Kogălniceanu au rost rostite la 9 mai (stil vechi).
În aceeași zi cele două camere au votat, în unanimitate în Senat și cu două abțineri în Camera Deputaților, «independența absolută a României». Apoi, brusc, amnezie în istoriografie, timp de decenii.
În realitate, la 10 mai, guvernul, membrii corpurilor legiuitoare, mitropolitul Moldovei, președintele Curții de Casație, președintele Curții de Conturi, reprezentanții altor autorități și delegații ale locuitorilor din Argeș și Buzău au mers la Palat,felicitându-l pe Carol pentru a 11-a aniversare a urcării sale pe tron și aclamându-l în noua calitate de suveran independent. Domnitorul a proclamat solemn independența.
Acestea sunt faptele, care nu lasă loc de interpretări.
Ziua Regalității: 10 mai 1881, încoronarea Principelul Carol
De altfel, proclamarea Independenței la 10 mai 1877 este argumentul principal pentru care unii istorici susțin că și astăzi Ziua Națională a României ar trebui să fie pe 10 Mai.
Alți istorici sunt mai puțin categorici, dar atrag atenția că ziua de 10 Mai trebuie marcată ca una dintre cele mai faste din istoria națională. Și asta pentru că, la 10 Mai 1881, Parlamentul a votat transformarea țării din principat în regat, iar Principele Carol a fost încoronat rege al României.
Ca zi națională, 10 Mai era sărbătorită de toți românii, care luau parte la celebra bătaie de flori de la șosea. Celebrarea Zilei de 10 Mai a fost interzisă pentru prima dată în 1917 de ocupația germană, iar a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forțată a regelui Mihai din 1947.
|
Dumitru Constantin 5/9/2020 |
Contact: |
|
|
