De ce este primavara aceasta asa capricioasa !
Mi-am luat picioarele la spinare si am pornit-o voiniceste pe strazile inmarmurite de liniste ale orasului inspaimintat de coroana acelui virus demonic.
Masinile lenevesc, stralucind de invidie, pe porticul din fata caselor iar oamenii se ascund in tihna timpului.
Mai bine hoinaresc decit sa imi ia mintile razna printre case albe, cochete si dantelate, printre pilcuri de iarba necalcata, tinizijind dupa caldura care se lasa prea multa asteptata.
Am si uitat de ghioceii temerari care s-au luat la trinta cu zapada sa ne dea de veste ca iarna ne va parasi. Brindusele violete sunt si ele numai o amintire in acest univers nemilos.
La fiecare pas privirile imi ratacesc peste un bulgare auriu de narcise, narile ma ademenesc spre pilcuri de zambile zimbarete care si-au varsat toata sticluta de parfum peste ele in semn de protest la micimea lor.
Mai vad din cind in cind cite un arbore de magnolia, cu petale vrajite si delicate la care visezi cu ochii inchisi tot anul sa se deschida ca prin minune.
Lalele lungane isi arunca zvlete privirile stilate printre celelalte flori atingind cu palmele lor late pamintul. O alta minune de floare, emigrata din Turcia, cu aere de castelana pe care iepurasii otomani ii reteaza capul plapind lasind victima plingind pe tarina.
Arbori fragili de galbeni de forsythia tisnesc printre trunchiurile inca goale ale copacilor cu peoapa inchisa dar cu mugurii care vor sa tisneasca, impinisi de clorofila care zvicneste in vinele lor.
Aerul este inmiresmat si limpezit de roua diminetii.
Fiecare casa ascunde ceva mirific, o descoperire sufleteasca, o gaselnita aiurita, cocotata pe tavane.
Scotocesc printre hirtii incapatinate de incarcatura lor istorica, imi pun in ordine ginduri senine aruncind la gunoi pe cele negre si absurde, gasesc comori de viata ascunsa printre picaturi de tina.
Am dezgropat un teanc de scrisori de familie care iti ung ranile, hoinaresc printre fibrele sufletului, descoperindu-ti noi valente.
Sub strasina casei mele un nou chirias si-a facut cuibul lasind in el doua oua stranii de frumoase, un cardinal cu creasta rosie a infruntat capriciile acestei primaveri pentru a da viata intr-o lume mirifica.
Viata este un vis intortochiat!
..........................................
Paulina Popescu
Kitchener Ontario Canada
|
Paulina Popescu 5/6/2020 |
Contact: |
|
|
