Economiștii prezic: Anul 2020 va aduce cea mai mare criză economică a istoriei mondiale
Cele mai sumbre predicții economice ale anului 2020 anunță o criză economică de mari proporții, care ar putea-o depăși la scară istorică chiar pe cea din ani 30 ai secolului trecut.
Devastarea produsă de COVID19 are efect dublu – distrugerea masivă de vieți umane și căderea în gol a economiei globale.
Virusul blestemat a secerat peste 103,000 de oameni până la 11 aprilie 2020 iar estimarea medicală pentru acest an indică posibilitatea decesului a peste jumătate de million până la începutul verii. Replica la nivel economic are toate semnele unei recesiuni de mari proporții prin scăderea producției, șomaj în masa, criza bugetelor publice și criza piețelor financiare.
Deși criza este abia la început, economiile mondiale sunt puternic zdruncinate iar Organizația Mondială a Sănătații amenință cu posibilitatea unui al doilea val COVID19 în a doua jumătate a anului 2020.
Singura soluție reală, și anume implementarea unui vaccin, este în acest moment estimată ca posibilă peste 17 sau 20 de luni. Factorul de decizie în acest context este determinat de durata perioadei de carantină.
Cu cât durează mai mult, cu atât efectele economice sunt mai grave.
Situația economică actuală este comparabilă cu cea din timpul celor două conflagrații mondiale ale secolului trecut. Potrivit unui recent studiu publicat de London School of Economics, numai în context de război au existat restricții economice ca cele de azi când sectoare importante ale economiei au fost complet paralizate. Mobilizarea pentru război a costat economia globală scaderi de până la 70% în prpducție și eficiență.
Care pot fi rezultatele blocajului economic actual?
Economiștii consideră că ar putea depăși criza generată de cel de-al doilea război mondial dacă un al doilea val de COVID19 va lovi în septembrie. Lumea se va putea confronta cu mari probleme de aprovizionare sau conflicte sociale violente generate de panică.
La nivel internațional asistăm acum la extinderea politicilor monetare și economice, numite de speciaiști metode de "helicopter money" – acestea fiind politici economice de tip protecționist – exemplul economic tipic fiind US în acest moment. Dar acestea sunt masuri temporare – un fel de stingere a incendiului financiar – sunt metode reactive și nu proactive, deci nu au efect pozitiv pe termen mediu sau lung.
Lumea științelor economice este plină de controverse totuși - în timp ce unele voci anunță apocalipsa economică totală, altele consider aceste predicții prea alarmiste susținînd că resticțiile economice drastice sunt mai grave pentru economie decât chiar COVID19. Aceasta este o temă intens discutată prezent dar care nu a căpătat notorietate în politicile statelor. O altă temă este legată de modificările care vor interveni în piața muncii și a resurselor umane deoarece crizele majore schimbă profilul global al economiei.
Efectul principal se regăsește în modificările stilului de lucru în domeniul industrial și al serviciilor.
Exemplul tipic este acum lucratul de acasă de acasă.
Multe companii vor continua probabil să lucreze astfel și după izolare iar sistemul home office se poate extinde. Marile crize economice s-au soldat cu modificări la nivelul producției.
De pildă, primul război mondial a dus la implicarea femeilor în activități remunerate, recunoașterea sindicatelor, stabilirea zilei de lucru de opt ore, acceptarea dreptului universal de vot.
Apoi, după cel de-al doilea război mondial s-a impus producția industrială în masă, societatea de consum, ca și accesul în masă la educație. Este previzibil ca această nouă criză să aducă schimbări importante.
Refacerea economică este posibilă însă. Reala forță necesară recuperării de după criză este indicată de nivelul datoriei publice. Atunci când statul are un nivel relativ scăzut al datoriei publice înainte de criză, ceea ce implică și posibilitatea de a acționa în domeniul politicilor fiscale, acesta își va reveni mai repede și mai bine din criză.
State care nu dispun de astfel de rezerve au de luptat cu datorii publice imense.
Exemplul clasic după criza din 2008 este sudul Europei - caz tipic Grecia, care a suferit cel mai mult după 2008.
Probleme similare vor fi și în 2020. Indiferent de pesimismul sau optimismul analiștilor economici un lucru este clar: o estimare clară a anului 2020 este prematură acum pentru că sunt totuși încă multe necunoscute în ecuație.
Cel mai bun sfat este însă simplu – sa fim pregatiți pentru un impact major.
.............................
Luiza Mureșeanu
Toronto / aprilie 2020
|
Luiza Mureșeanu 4/12/2020 |
Contact: |
|
|
