Scrisoare de la primarul orasului Horezu , ing Gheorghe Nita
Domnule Director, Dumitru P. Popescu,
Din orasul Horezu, judetul Valcea va transmitem cateva date despre
localitatea noastra privind potentialul de dezvoltare economica locala,
Programul si directiile strategice pe care ni le-am propus pentru perioada
2004 - 2008.-
Daca ceea ce va transmitem astazi, prezinta interes pentru activitatea
dumneavoasta editoriala si pentru comunitatea romaneasca din Toronto,
promitem sa revenim si cu alte informatii despre localitatea noastra,
oamenii care locuiesc aici, obiceiurile si traditiile transmise noua de-a
lungul timpului, preocuparile administratiei locale pentru dezvoltarea
zonei, etc.-
Va multumim, va uram succes in activitatea dumneavoastra si va invitam, ca
de oricate ori aveti ocazia, sa ne vizitati localitatea!
Primarul orasului Horezu,
Ing. Gheorghe Nita
Horezu, 19 aprilie 2005
PROGRAMUL DE
DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA
AL ORASULUI HOREZU
DIRECTII STRATEGICE PENTRU
DEZVOLTAREA ECONOMICA LOCALA A
ORASULUI HOREZU 2004 - 2008
1 iunie 2004
Document elaborat de Consiliul Local si Primaria Horezu
Cu asistenta tehnica din partea:
Programului Natiunilor Unite pentru Asezari Umane UN HABITAT
Fundatiei Parteneri pentru Dezvoltare Locala
In cadrul unui proiect finantat de Programul pentru Administratie Locala al Institutului pentru O Societate Deschisa
Cu participarea
Consiliului Judetean Vilcea
Oficiului de Consultanta Agricola Vilcea
Directiile strategice au fost definite in cadrul Conferintei Horezu 2008 care a avut loc in perioada 19-21 mai 2004 si a reunit administratia publica locala, agenti economici si alti factori interesati din localitate.
Invitati Speciali
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Oltenia
Agentia SAPARD Craiova
GRASP - Programul USAID pentru
Fundatia pentru Mestesuguri
1. VIZIUNEA HOREZU 2008
CÂNTECUL SOLAR AL COCOȘULUI DE HOREZU
Viziunea noastra este ca in anul 2008 orasul nostru este un oras dinamic și accesibil tuturor celor interesati. Horezu exercită un rol teritorial amplificat si valorificat de diversitatea serviciilor de înaltă calitate pe care le oferă.
Prin utilizarea echilibrată a resurselor locale, Horezu este un centru recunoscut național și cunoscut internațional pentru: ecoturism si turism cultural, meșteșuguri și industrie nepoluantă, agricultura ecologică si educație continuă. Prestigiul spiritual istoric si religios precum si frumusetea montana atrag turisti, aidoma produselor naturale prelucrate local; creatia ceramica, apicultura, cresterea animalelor si agricultura sunt ocupatii traditionale practicate modern, cât și subiect al transferului de cunoștințe și aptitudini. Horezu este o comunitate deschisă, armonios unită, vibrantă, în care oamenii învață și sunt capabili să-i invețe și pe ceilalți.
Devenit marcă înregistrată și admirată, cocoșul de Hurezi își face auzit pretutindeni cântecul său strălucitor, victorios.
2. DIRECTII DE ACTIUNE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE
1. VALORIFICAREA PRIN TURISM A RESURSELOR NATURALE SI CULTURALE
2. FORMAREA UNOR STRUCTURI ASOCIATIVE CARE SA SPRIJINE DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE IN BENEFICUL COMUNITATII
3. CRESTEREA VALORII ADAUGATE IN EXPLOATAREA RESURSELOR AGRICOLE, FORESTIERE, ACTIVITATEA MESTESUGAREASCA TRADITIONALA SI MICA INDUSTRIE
4. CRESTEREA CAPACITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE PENTRU ASUMAREA UNUI ROL PROACTIV IN DEZVOLTAREA ECONOMICA LOCALA
3.PROBLEME SI OPORTUNITATI IN REALIZAREA VIZIUNII SI A DIRECTILOR STRATEGICE PROPUSE
1. TURISM
PROBLEME
OPORTUNITĂȚI
1. Servicii turistice insuficiente si numai partial corespunzatoare calitativ (cazare, masa, informatii turistice, petrecerea timpului liber) 1. Horezu este poziționat într-o regiune atractivă: Cadru natural nepoluat, Trasee montane, Patrimoniu cultural și istoric recunoscut internațional, Tradiții și meșteșuguri
2. Insuficienta pregatire profesionala a persoanelor care lucreaza in turism (relația cu clientul, curățenie, marketing) 2. Existența unor evenimente culturale cu renume
3. Imagine urbană neatractivă 3. Existența unor programe speciale ale Ministerului Turismului
4. Tradiția stânelor alpine care ar putea fi reabilitate
5. Potențial de creare a unor rezervații, parcuri naționale
6. Turiștii care vin spre Horezu
2. ASOCIATIVITATE
PROBLEME
OPORTUNITĂȚI
1. Număr redus de forme de asociere datorită lipsei culturii asociative, neîncrederii și lipsei de comunicare 1. Experiența pozitivă a școlilor, Clubului Copiilor în programe de curățenie oraș și alte activități sociale
2. Lipsa spiritului civic 2. Inițiativele APL de a lucra cu școlile
3. Mentalitate conservatoare, reticența la nou și resemnare 3. Studenții la arhitectură ar putea elabora studii pentru centrul orașului
4. Mișcare sportivă redusă 4. Evenimente sociale care adună locuitorii
5. Lipsa centrului civic, a spațiilor publice pentru întâlniri și a unor dotări culturale funcționale
3. AGRICULTURĂ, INDUSTRIE, MEȘTEȘUGURI
PROBLEME
OPORTUNITĂȚI
1. Lipsa unităților de colectare, prelucrare materii prime (lapte, carne, ciuperci, fructe) 1. Spații de producție neutilizate
2. Potențial productiv animal redus (lipsa unor rase superioare) 2. Existența unor târguri de produse tradiționale și meșteșuguri organizate în țară și în străinătate
3. Livezi îmbătrânite și neperformante 3. Existența pădurii ca sursă economică pentru prelucrare materii prime de către mica industrie, meșteșuguri tradiționale
4. Pășuni neîntreținute și slabe calitativ 4. Apicultura ca profesie cu tradiție, cu expertiză și tehnologie avansată și cu piețe de desfacere
5. Condiții dificile de acces la credite pentru agricultură 5. Cadru legislativ care încurajează formarea de asociații și exploatații agricole
6. Pierderea piețelor de desfacere pentru produsele tradiționale 6. Tradiție meșteșugărească diversă și valoroasă
7. Lipsa cunoștințelor-tehnologiilor moderne și folosirea unor tehnologii și proceduri învechite 7. Existența unor programe de instruire, calificare profesională și consultanță
8. Forța de muncă calificată în industria alimentară
9. Existența unor produse alimentare specifice zonei
4. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ LOCALĂ
PROBLEME
OPORTUNITĂȚI
1. Insuficienta respectare a legislației în domeniul protecției mediului, salubritate și patrimoniu 1. Rolul teritorial al localității (servicii administrative pentru zona înconjurătoare - educație, justiție, sănătate)
2. Starea necorespunzătoare a drumurilor (prost întreținute, unoeri impracticabile) 2. Existența unor terenuri libere în intravilan în proprietatea primăriei, echipate (apă, curent)
3. Rețelele de alimentare cu apă sunt vechi 3. Existența unor clădiri neutilizate (ex. Casa de Cultură) care pot găzdui activități pentru dezvoltare (ex. centru de informare)
4. Rețelele de canalizare sunt insuficiente 4. Spații de producție libere, neutilizate
5. Lipsa informațiilor privind programele de finanțare 5. Existența unor programe guvernamentale pentru modernizarea infrastructurii
6. Lipsa accesului la internet 6. Existența unor programe naționale și internaționale pentru dezvoltarea capacității administrației publice locale și a serviciilor publice
7. Capacitate limitată de elaborare și implementare proiecte 7. Deschiderea administrației publice locale
8. Lipsa transparenței în activitatea APL
9. Resursele financiare limitate ale APL
10. Calitatea necorespunzătoare a serviciilor publice de salubritate (colectare și depozitare gunoi)
11. Lipsa informațiilor pentru cetățeni, investitori, agenți economici
12. Insuficienta colaborare cu administrațiile publice ale comunităților vecine
13. Caracterul rural al comunității
14. Lipsa spațiilor adecvate (un sediu) pentru primărie
8. Lipsa locurilor de muncă pentru tineri
4. STRATEGII
Pentru directia strategica
VALORIFICAREA PRIN TURISM A RESURSELOR NATURALE SI CULTURALE
s-au identificat urmatoarele strategii:
1. Intomirea unui program strategic coerent cu implicarea factorilor interesati, sub coordonarea administratiei publice locale pentru dezvoltarea turismului care sa foloseasca oportunitatile orasului. Crearea grupului de actiune Turism in Horezu
2. Atragerea turistilor in mod organizat printr-o agentie de turism nou creata care ar avea si rolul de punct info turistic. Acesta ar trebui amplasat in centrul orasului si ar trebui sa aibe un site pe internet.
3. Crearea unei asociatii a organizatiilor / camera de comert in turism a celor care livreaza servicii turistice, care va avea o persoana angajata specializata in management turistic si care ar initia, coordona programe de instruire; care ar controla calitatea si ar certifica tipul de serviciu; care ar promova pe membrii ei.
4. Dezvoltarea unui program de imagine urbana de catre administratia publica locala care sa implice toti cetatenii in pastrarea curateniei, plantare flori, amenajare parcuri, stranduri. Sprijinul unor fundatii si asociatii de voluntari care sa propuna programe de actiuni pt. ameliorarea imaginii orasului
5. Ameliorarea calitatii spatiului public din centru (constructii, fatade, vitrine)
6. Pastrarea arhitecturii traditionale (casa olarului) in satul Olari.
7. Folosirea programelor Ministerului Turismului, a facilitatilor de instruire in management turistic pentru a crea un curs pe langa liceu pt. adulti marketing, relatii cu clientii, management general si pentru elevii din liceele profesionale -inclusiv dezvoltarea de afaceri prin intreprinderile mici, schimburi experienta in Romania sau in strainatate.
8. Renasterea scolii de menaj, pentru a pregati personalul in turism, prin efortul Asociatiei Nadia Duca.
9. Inventar al caselor/familiilor, pensiuni accesibile
10. Ecoclub trasee, harti pentru miere, manastiri, ceramica, combinare/pe timp si clienti
11. Identificarea si ameliorarea unor zone de agrement pt. campare, inclusiv trasee turistice. Organizarea unui camping in zona Romani si care sa protejeze mediul
12. Crearea de evenimente pt. atragerea de turisti in extrasezon: editia de toamna pentru cocosul de horezu; tabere initiere ceramica sau alte mestesuguri; pachet servicii in weekend; festival eco/etnic/film; balciul tiganilor.
13. Crearea unor posibilitati de petrecere a timpului liber pe vreme nefavorabila: serate nunta la romani, vanat; schi fond; pescuit; invatare (muzeu, centru apicol, ateliere, dans, tuica); produse gastronomice specifice cu marca cocosu de horezu; restaurant specific, unde se poate manca si cumpara, bea impreuna cu farfuria
14. Dezvoltarea comertului langa spatii publice (statii autobuze)
15. Folosirea potentialului de turisti existent si penetrarea pietei prin marirea nr. de pensiuni care sa ofere agro-turism, specializarea pensiunilor.
16. Cresterea atractivitatii zonei montane cu respectarea standardelor de protectia mediului de ex. prin crearea unei rezervatii naturale in zona Horezu.
2. Pentru directia strategica
FORMAREA UNOR STRUCTURI ASOCIATIVE CARE SA SPRIJINE DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE IN BENEFICUL COMUNITATII
s-au identificat urmatoarele strategii:
1. Organizarea unor sesiuni de formare si informare pentru anumite grupuri de interes, in care sa se explice constituirea de astfel de asociatii, formare, beneficiile pentru comunitate cu consiliere juridica oferita fie de experti locali, eventual din cadrul administratiei publice locale, fie din afara comunitatii.
2. Organizarea unor scoli de vara/tabere tematice pentru tinerii din zona si din alte regiuni, pentru dezvoltarea ideilor de parteneriat, spirit de asociatie, lucrul pe proiecte comune de viitor. Organizarea unor dezbateri tematice/ca incubatoare de idei, care sa genereze idei pentru crearea unor noi asociatii, dezvoltarea de parteneriate si proiecte.
3. Organizarea unei intalniri intre APL-comunitate-Univ. de Arhitectura Bucuresti pentru dezvoltarea centrului civic al orasului horezu, identificarea liniilor de asistenta pentru sustinerea planului (GRASP).
5. Organizarea unor training-uri pentru cresterea capacitatii locale (pe leadership, parteneriat, lucrul cu comunitatea) -facilitarea schimbului de experienta si a bunelor practici pe diverse domenii.
6. Evaluarea mediului asociativ (crearea unei baze de date)si inaintarea de proiecte/aplicarea pe programe care sa sprijine dezvoltarea spiritului civic.
7. Dezvoltarea parteneriatelor intre APL-scoala-business, pentru organizarea unor evenimente sociale/sportive.
8. Valorificarea spriritului brancovenesc crearea unei miscari (stramutarea moastelor lui Brancoveanu la manastire), evenimente legate de istoria lui Brancoveanu.
9. Angajarea unei persoane in primarie care sa fie responsabila de relatia cu mediul asociativ
10. Constituirea Asociatiei Prietenii Horezului ai carui membrii sunt consuli onorifici ai orasului; crerea unei baze de date cu posibili membri.
3. Pentru directia strategica
CRESTEREA VALORII ADAUGATE IN EXPLOATAREA RESURSELOR AGRICOLE, FORESTIERE, ACTIVITATEA MESTESUGAREASCA TRADITIONALA SI MICA INDUSTRIE
s-au identificat urmatoarele strategii:
1. Promovarea produselor traditionale de calitate (branzeturi, tuica, miere, fructe uscate si poaspete, ceramica, impletituri, artizanat lemn, lana) cu ocazia targurilor locale, nationale si internationale
2. Cresterea eficientei activitatilor agricole (cresterea animalelor, pomicultura) prin constituirea de asociatii/exploatatii agricole care sa fie capabile sa
- acceseze fonduri nerambursabile si subventi
- organizeze sisteme de colectare, procesare, comercializare spre noi piete in conformitate cu cerintele UE
- acceseze tehnologii moderne
- dezvolte cunostintele si aptitudinile producatorilor agricoli prin instruire, schimb de experienta, consultanta
3. Crearea unui centru de afaceri pentru mica industrie si mestesugurile din zona care sa ofere:
- consultanta de afaceri (surse de finantare, dezvoltare de proiecte
- acces la informatie si instruire (legislatie, inregistrare produse, accesare fonduri)
pentru intreprinzatorii din industriile alimentara, forestiera, constructii
4. Centru de apiterapie care sa valorifice produsele apicole si sa furnizeze servicii specifice (cabinet cosmetic si magazin de produse naturiste)
5. Centru de crestere HUTULI (cai pentru calarie si transport) in zona Valeanu
6. Pepiniere pentru arbusti ornamentali pentru spatii publice si vinzare
7. Crearea de unitati (IMM) de procesare a produselor zootehnice (in spatiile existente) care sa absoarba forta de munca calificata disponibila din oras si localitati limitrofe.
8. Programe de instruire tineri in meserii specifice zonei prin extinderea si diversificarea sistemului de invatamint din Horezu si sistemului de invatamint continuu.
9. Centru de marketing in parteneriat cu primaria-consiliul local, Cooperatia mestesugareasca, mestesugari (eventualele asociatii ale acestora) care sa faciliteze accesul pe piete, sa ofere instruire si consultanta pentru publicitate, spatii de expunere, amabalare, demonstratii
4. Pentru directia strategica
CRESTEREA CAPACITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE PENTRU ASUMAREA UNUI ROL PROACTIV IN DEZVOLTAREA ECONOMICA LOCALA
s-au identificat urmatoarele strategii, programe, proiecte, masuri:
4.1 Programe
1. Program pe termen mediu si scurt, mai bine fundamentat, pentru ameliorarea de drumuri, pentru facilitarea accesului la finantare. Activitate de promovare-lobby pentru programul 1, la consiliul judetean, MTLT.
2. Program de salubrizare pentru conformarea la standardele UE, cu implicare larga, pentru tot teritoriul orasului, cu componente:
- localizarea-realizarea unui depozit de deseuri;
- dotare cu utilaje; colectare selectiva;
- educarea publicului, informare
Pentru programele de infrastructura vezi Anexa 1.
3. Programe de ameliorarea a calitatii serviciilor publice si utilitatilor.
4. Program de intocmire a cadastrului urban
5. Program strategic de formare continua pentru resursele umane din APL
Poate contine si proiectele
- Proiect de cultivare si dezvoltare a capacitatii de comunicare si prelucrare a informatiilor in APL (consilieri, primarie);
- Proiect de imbuntatire a managementului financiar (public) al bugetului local;
- Proiect de instruire in proceduri de fundamentare si scriere proiecte pentru fonduri externe (Phare);
- Proiect de transparenta a administratiei publice locala - cunoastere a procedurilor atit de catre functionari cit si de catre cetateni;
6. Program de planificare urbana (inclusiv implementare) realizat in parteneriat strategic intre administratia publica locala, sectorul privat si neguvernamental.
4.2 Proiecte
7. Proiect in parteneriat cu scoala, pentru implicarea copiilor si tineretului in activitatile traditionale de dezvoltare economica locala.
8. Proiect de infiintare a unui centru de informare pentru: cetateni, agenti economici, turisti (in spatii existente dar si prin internet) cu sprijinul Casei de Cultura
9. Proiect de promovare economica a orasului (extern) in parteneriat APL - sector privat.
4.3 Masuri
10. Utilizarea evenimentelor pentru promovarea atit a orasului, cit si a APL si a mediului de afaceri din localitate prin implicare, coordonare, gestionare directa.
11. Angajarea in cadrul Primariei de personal calificat pentru comunicare, proiecte cu finantare externa, urbanism si amenajarea teritoriului.
Anexa 1
Studii de fezabilitate pentru lucrari de infrastructura si stadiul acestora.
Obiectiv Valoarea (Euro) Stadiu
Drumuri comunale Legea 577
Romani de Jos - Neagota (2 km) 102.000 SF elaborat 2003
Bivolaria 87.041
Ursani - Tanasesti 118.336
Rimesti-Gulimani- Romani de Sus (3,5 km) 98.190
Drumuri asfaltate reabilitare Legea 118 450.000 (aprox) SF elaborat 2003
Reteaua de apa
(reabilitare - este veche de 30 ani) SF si licitatie organizate in 1996; necesita reactualizare
Canalizarea (optimizare si extindere) SF in faza de elaborare - termen octombrie 2004
Alimentarea cu gaze Se asteapta realizarea ei in 2005 de catre VALGAZ (o asociere de localitati in colaborare cu o firma germana)
SF = studiu de fezabilita
N>R>
Despre excursia facuta de curand in aceasta minunata zona a Horezului, puteti citi la rubrica - Ganduri pentru Romania .
|
Observator 4/19/2005 |
Contact: |
|
|
