Jurnalul universal
O vreme am fost tentat să cred că aceste rînduri constituie un soi de jurnal asemănător cu opera Annei Frank.
Ținut în absolută izolare, numai cu Lidia, care cel mai mult timp și-l petrece în camera ei, de unde încă reușește să-și păstreze postul, sub spectrul unui sfîrșit global, emigrat din țara natală din cauza unui regim violent, paranoic și nedrept, înconjurat de asalturile morții năvălind din toate direcțiile, prezentînd fresca unei lumi care se scufundă în noapte fără sorți de întoarcere.
Fiecare cu formele, obsesiile și potecile lui. La vremea pandemiei naziste și a scriiturii, Anne Frank era o adolsecentă plină de naivități, purtînd încă o sarcină de speranță în bunătatea oamenilor. Iluzii pe care eu le-am pierdut.
Cu ochii în lacrimi, cei care pot, vom parcurge (în traducere proprie) cîteva gînduri ale acestei fete unice în istoria omenirii:
“Este un miracol că nu mi-am abandonat idealurile pe motiv că sunt atît de absurde și de imposibil de atins. Și încă le păstrez, deoarece, în ciuda a tot și a toate, încă am convingerea că oamenii au o inimă bună.”
“Gîndiți-vă la cîtă frumusețe a rămas în jurul nostru și fiți fericiți!”
“Nu mă gîndesc la toată mizeria din jur, ci la frumusețea care ne-a rămas.”
“Priviți cum o singură lumînare poate să sfideze și să limiteze întunericul.”
“Pe termen lung, cea mai ascuțită armă dintre toate este un spirit amabil și blînd.”
“Nu-mi doresc să fi trăit de pomană, precum cei mai mulți dintre noi. Vreau să fi ajutat la ceva ori să fi adus bucurie oamenilor, pînă și celor pe care nu i-am cunoscut. Vreau să-mi continui viața și după ce voi fi murit!”
“Atîta timp cît lumina soarelui și cerul acoperit de nori continuă să existe și atîta timp cît mă voi putea bucura de ele, cum aș putea fi tristă?”
“Cei care au curaj și credință niciodată nu vor pieri în mizerie.”
O fată de 14 ani, condamnată la carceră, opresiune și moarte... Ea ne-a iertat.
Ne-a iertat și a găsit putere în sufletul ei enorm să ne iubească.
Ce poate fi mai înălțător? Dacă ar fi să fie creat un caz în cadrul Tribunalului Suprem al Cerului, biografia acestei fete ar atîrna mai mult decît toate nenorocirile făcute de oameni de cînd ne știm.
Și ar salva, prin simpla ei existență, existența însăși, roadă pentru care ar trebui să nu-ncetăm o clipă a-i mulțumi!
Una dintre cele mai mari realizări umane ale triadei Tată-Fiu-Duh Sfînt.
.....................................
4 aprilie 2020
Liviu Cangeopol - Atlanta
|
Liviu Cangeopol 4/4/2020 |
Contact: |
|
|
