Scrisoare pastorală
Rugăciune specială.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a trimis o rugăciune specială tuturor bisericilor și mănăstirilor din țară și din diasporă, pe care s-o citească preoții și călugării la slujbe, dar potrivită și pentru credincioși în această vreme de grea încercare. O redăm mai jos și rugăm pe toți enoriașii noștri s-o adauge rugăciunilor pe care le fac dânșii:
,,Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ești bogat în milă și, cu purtarea Ta de grijă cea înțeleaptă, ocârmuiești viața noastră, ascultă rugăciunea noastră, primește pocăința noastră pentru păcate, oprește noua boală molipsitoare, precum ai încetat pedepsirea poporului Tău în vremea regelui David. Cel ce ești Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, dăruiește însănătoșire celor cuprinși de boală, ridicându-i grabnic din patul durerii, ca să Te slăvească pe Tine, Mântuitorul cel Milostiv, iar pe cei sănătoși îi ocrotește de orice boală. Binecuvântează, întărește și păzește, Doamne, cu harul Tău, pe toți cei care, cu iubire de oameni și jertfelnicie, îi îngrijesc pe cei bolnavi la casele lor sau în spitale. Îndepărtează toată boala și suferința din popor și ne învață să prețuim viața și sănătatea ca daruri ale Tale. Dăruiește-ne, Dumnezeule, pacea Ta și umple inimile noastre de credință neclintită în ocrotirea Ta, de nădejde în ajutorul Tău și de dragoste față de Tine și de aproapele.
Că al Tău este a ne milui și a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururi și în vecii vecilor, amin.
*
Micul terorist. În ultimele decenii am auzit destul de des rostindu-se cuvintele ,,terorist, ,,terorism și ,,teroare. În dicționare se dau diferite definiții asupra acestor termeni, esența fiind aceea de violență sau forță ilegală exercitată de o persoană sau un grup de persoane asupra unui individ, grup, popor sau lume întreagă, în scopul obținerii unor avantaje. Și, totuși, cred că definiția nu spune totul și ea ar trebui revizuită și completată.
Socotesc că noțiunea de ,,terorist are cel puțin trei sensuri. Iată-le:
- Marele terorist este acel conducător de stat sau de state, care își impune voința prin forță în fața unui popor sau unui grup de popoare în scopul obținerii unor avantaje materiale, obținerii unor puteri nelimitate. Cel mai adesea un asemenea individ este numit dictator, iar politica lui dictatură. Marele terorist acționează după bunul plac, fără să țină cont de legi, de morală, fără frică de Dumnezeu și de oameni. Marele terorist este gata să condamne la moarte, la ani grei de temniță, la schingiuiri și ciopârțiri oameni nevinovați, pentru simplul fapt că nu au fost de acord cu el și cu politica lui. Marele terorist este gata să-și înfometeze poporul în mod sistematic, indiferent dacă din aceasta rezultă milioane de morți, este gata să disloce populații întregi dintr-o zonă în alta, să lipsească de drepturile esențiale pe cei din subordinea sa. Marele terorist pornește războaie de cucerire, lăsând în urma sa munți de cadavre, distrugeri materiale și spirituale. Marele terorist otrăvește apa, băuturile, mâncarea, aerul, chiar medicamentele. Marele terorist lansează arme cu putere inimaginabilă, care distrug mase mari de oameni pe suprafețe imense și cu consecințe pe zeci și zeci de ani. Marele terorist lansează microbi și viruși, care pot provoca boli fără leac și multă-multă moarte în oameni și animale. Marele terorist lansează gaze care pot provoca distrugerea vegetației pe zone imense. Marele terorist este zugrăvit de cei din subordinea sa drept trimisul lui Dumnezeu pe pământ, eroul, omul cu destinație istorică, menit să schimbe vremurile, istoria, oamenii și popoarele. Marele terorist devine un fel de diavol cu chip de om, care are drept scop în viață să facă rău, cât mai mult rău semenilor săi, să distrugă cât mai mult creația lui Dumnezeu.
- Teroristul obișnuit, cel de toate zilele este individul care are drept țel al vieții sale distrugerea, suferința și moartea celorlalți. El acționează de unul singur sau aparține unui grup de interese politice, religioase, ideologice etc. Teroristul este gata să-și dea viața pentru un crez, pentru o idee, pentru un scop. Detonează bombe în mijlocul mulțimilor concentrate la diverse evenimente, spectacole, adunări, manifestații. Teroristul otrăvește, incendiază, împușcă, îneacă, răstignește, sfârtecă, răpește și sechestrează oameni nevinovați, care n-au nici o legătură cu el sau cu gruparea ce-o reprezintă. Cu cât mor mai mulți, cu atât teroristul socotește că și-a atins idealul, scopul în viață. Pentru el este important să producă spaimă, frică, teroare, fiindcă în felul acesta crede că va determina autoritățile să ia decizii în direcția pe care o vrea el, indivizii să-i cedeze bani și bunuri. Teroristul este omul îndoctrinat până în măduva oaselor de o ideologie politică sau religioasă, care nu cunoaște limite în răspândirea răului și suferinței în rândul semenilor săi până nu-și realizează idealurile. Cel mai adesea sfârșește sinucigându-se în cadrul acțiunilor pe care le întreprinde.
- Micul terorist este vietatea pe care nu o vedem cu ochiul liber, ci doar cu microscopul. O numim cel mai adesea microb sau virus și nu este catalogat în dicționare ca terorist, deși
activitatea lui
! A existat în toate locurile și în toate timpurile. A fost răspândit în aer, în apă, pe pământ și în pământ, în mâncare, băutură, pe oameni, animale și plante. Simțurile omenești nu-l percep decât ajutate de instrumente foarte sofisticate. Altfel, nu-l vedem, nu-l auzim, nu-l mirosim, nu-l pipăim, nu-l gustăm. Știm că există, știm că e foarte periculos, știm că se răspândește rapid în tot locul, dar sperăm că poate-poate nu ne nimerește
Știm despre micul terorist că provoacă boli mai ușoare sau mai grele, știm că pe unele putem să le vindecăm, iar pe altele doar sperăm că într-o bună zi vom reuși să le găsim leacul. Știm multe despre micul terorist sau ne facem iluzia că știm. Nu folosește mașinării, nu folosește arme chimice sau de foc, nu face zgomot. Pătrunde în corpul nostru pe cele mai diverse căi și mijloace, se instalează în cine știe ce organe, se înmulțește rapid, declanșează boli, care se fac simțite destul de târziu, ne folosește fără să știm pentru a-l răspândi și la alți semeni ai noștri prin atingere, prin sărut, prin aer, prin diverse contacte. Poate să ne atace de unde vrea și când vrea. Reușește să se adapteze împrejurărilor, să devină tot mai rezistent. Dacă anul acesta îl învingeau anumite medicamente, anul viitor acelea devin neputincioase și micul terorist ne râde în nas, că nu avem ce-i face, că trebuie să inventăm altceva. Între timp el ucide
!
Micul terorist poate să fie o vietate ca oricare alta, care se naște, se dezvoltă, se reproduce și moare. Se naște din mama lui, se înmulțește prin ouă, prin împărțire în mii de părticele, care devin la rândul lor mici teroriști, crește rapid, uneori în câteva ore ajunge la vârsta la care se poate reproduce, moare câteodată după ore, zile, săptămâni sau chiar ani. Sunt unii astfel de teroriști, care pot supraviețui mii de ani. Rămân în trupurile victimelor lor, sunt îngropați și ei odată cu victima și după sute sau mii de ani, când victima este dezgropată printr-o întâmplare oarecare, micul terorist se trezește și pleacă la treabă cu mai multă poftă de muncă. Oamenii cel mai adesea s-au temut de teroriștii obișnuiți, de marii teroriști, dar pe micul terorist rar l-au băgat în seamă. Dacă e să numărăm morții rămași în urma celor trei categorii de teroriști, am constata că în urma micuțului terorist au rămas cu mult mai multe cadavre. Au fost situații, spre exemplu, când micul terorist a băgat în mormânt două treimi din populația Europei în câțiva ani, adică din trei europeni doi au murit. Bolile produse de micul terorist au fost numeroase. Oamenii le-au numit simplu: ciuma, holera, lepra, tuberculoza, gripa spaniolă, ebola, sida etc. Când micul terorist s-a săturat de oameni, a servit în voie și ceva cărniță de animale, de păsări, de pești și de alte viețuitoare de pe pământ. Am auzit cu toții în ultima vreme de milioanele de vaci ,,nebune, de milioanele de păsări cu ,,gripă aviară, de milioanele de porci cu ,,gripă porcină africană și multe altele. Toate aceste biete animale au murit sau au fost omorâte de oameni în speranța că astfel îl vor ucide și pe micul terorist. Ți-ai găsit!
De cele mai multe ori, micul terorist, așa cum am spus mai sus, este asemenea unei viețuitoare de toate zilele. Cel mai periculos este însă micul terorist creat în laboratoare speciale, cu scopuri precise. Acela este ținut ,,sub cheie, până când marele terorist dă poruncă să fie scos și lansat în lume. Devine cea mai cumplită armă, arma pe care o numim biologică. În astfel de cazuri, micul terorist poate fi răspândit cu ușurință și rapiditate într-o regiune, într-o țară, într-un continent sau în lumea întreagă. Astăzi suntem avansați, ne plimbăm printre stele, ne batem în piept că am făcut și am dres, dar când apare micul terorist începem să tremurăm de frică. Dispunem de televizoare, de radio și de internet pentru ca să aflăm din oră în oră câte mii de semeni ai noștri au murit în cutare țară, în cutare continent, câți sunt afectați, cât sunt în carantină. Cu micul terorist cel de toate zilele ne mai descurcam cumva, fiindcă între timp ne inventasem vaccinuri, medicamente și reușeam să-l mai speriem, ba câteodată să mai și dăm cu el de pământ și să-l învingem. Cu micul terorist armă e cumplit. Ne ia prin surprindere. Nu știm absolut nimic despre el: cum este, cum acționează, cu ce poate fi învins, cât rezistă, cum se răspândește. Industria militară construiește tot într-o veselie avioane de luptă, tancuri, mitraliere, bombe, câte și mai câte pentru a distruge dușmanul om. Toate acestea rămân neputincioase, adevărate mormane de fiare, când apare micul terorist-armă. Până când lumea se dezmeticește, până când savanții reușesc să-l studieze bine pe micul terorist-armă, până când reușesc să inventeze arme pe măsură, adică vaccinuri și medicamente, până le testează pe animale mai întâi apoi pe oameni, până când le produc pe scară industrială ca să ajungă pentru toți, micul terorist face ravagii. De cele mai multe ori micul terorist armă este folosit într-adevăr ca armă de luptă într-un război nevăzut între state sau grupuri de state. Sunt situații însă, când micul terorist este folosit și ca mijloc de îmbogățire pentru marele terorist. Marele terorist pregătește pe-ndelete vaccinul și tratamentul pentru învingerea micului terorist. Când totul e gata, marele terorist trimite pe micul terorist la luptă. Oamenii cad victime unul după altul, fără putința de a se apăra. Spitale gem de bolnavi. Doctorii ridică neputincioși din umeri. Convoaiele de cadavre așteaptă la porțile cimitirelor sau crematoriilor. Cei încă neatacați sunt obligați să stea ascunși, doar-doar micul terorist nu va ajunge și la ei. Groaza crește de la o zi la alta. Se opresc fabrici, instituții, se dau peste cap economii, se devalorizează monedele naționale, începe marea criză economică în lume. Deodată, marele terorist anunță că a descoperit leacul, antidotul. Lansează pe piață vaccinul și medicamentul salvator. Nu mai contează cât costă. Fiecare vrea să-l obțină, să capete o doză, să se vaccineze, să se trateze. Sume uriașe curg ca fluviile în buzunarele marelui terorist. Lumea îl vede ca pe un salvator, ca pe un om de știință, ca pe un erou care a salvat milioane de vieți! În spatele cortinei însă
zac munții de cadavre!
Lumea este cum e lumea, nu cum am vrea noi să fie. Când rostim Tatăl nostru spunem ,,Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ! Împărăția lui Dumnezeu este dragoste între oameni și popoare, într-ajutorare, înțelegere, pace, bine, adevăr, dreptate, creație, armonie. Voia lui Dumnezeu nu este distrugerea oamenilor și popoarelor. Dumnezeu Și-a adus Fiul jertfă pentru viața și salvarea oamenilor. Oamenii de bine, creștinii, se roagă lui Dumnezeu să facă din lumea aceasta pământească una asemănătoare cu lumea îngerilor. Creștinii se roagă lui Dumnezeu să alunge pe cel rău din lume, puterea și lucrarea lui, se roagă pentru viața și sănătatea oamenilor și a lumii întregi. Teroriștii, oricare ar fi ei, nu-L slujesc pe Dumnezeu, ci slujesc diavolului și fac voia acestuia. Desigur, ei lucrează atât cât Dumnezeu le îngăduie să lucreze. Nimic nu este fără știrea și fără voia Lui. Desigur, vor zice unii: cum poate Dumnezeu să îngăduie astfel de lucrări? Voi răspunde tot prin întrebări adresate celor ce pun astfel de întrebări: Vă amintiți, domnilor, cum L-ați scos pe Dumnezeu din ecuație? Cum L-ați alungat din Europa, fără a mai vorbi de alte continente? Cum v-ați socotit mai puternici și mai înțelepți decât Dumnezeu? Vă amintiți când ați ridicat la rang de lege tot felul de blestemății, care batjocoresc morala creștină, Biserica și pe Dumnezeu? Vă amintiți, domnilor, când v-a fost rușine să vă declarați creștini și Europa leagăn al creștinătății? Vă amintiți, domnilor, când n-ați avut loc de Sfânta Cruce, Sfintele Icoane, când ați batjocorit Familia, însemnele creștine, în numele unor ,,libertăți de voi inventate, străine spiritului și învățăturii creștine? Vă îngroziți acum că vine nota de plată? Vă e rușine acum să cădeți la pământ și să-L rugați pe Dumnezeu să vă ierte? Măcar de-ați face-o, chiar în ceasul al doisprezecelea!
Treziți-vă, oameni buni, și haideți să-L rugăm împreună pe Dumnezeu să ne ierte, căci cu dreptate este pornită mânia Lui asupra noastră. Să-l rugăm să oprească lucrarea răului în lume, să lumineze mintea oamenilor de știință ca să găsească urgent medicamentele necesare vindecării acestei molime ce pustiește, ce ne amenință tot mai înfricoșător. Să nu lăsăm o zi să treacă fără să ne rugăm într-un glas, cu toții: ,,Oprește, Doamne, mânia Ta! Știm că ne iubești, așa păcătoși cum suntem, dar suntem creația Ta, fiii Tăi adoptivi, suntem lumea pentru care Fiul Tău S-a jertfit. Nu lăsa lumea ta să piară! Nu lăsa lumea Ta pradă teroriștilor veacului acestuia, indiferent care ar fi ei! Pentru râsul și curăția copiilor lumii acesteia, salveaz-o, Doamne, și de data aceasta, căci la Tine e scăparea!
*
Avem o țară. Am găsit pe internet o poezie excepțională cu acest titlu. Păcat că nu este menționat și autorul ei! O redăm, fiindcă ni se pare foarte potrivită pentru Duminica Ortodoxiei, pe care am serbat-o în această perioadă. Iat-o:
,,Avem o țară unde au stăpânit odată
Vitejii daci, bărbați nemuritori.
Și unde stau de veacuri laolaltă,
Izvoare, văi și munți cu fruntea-n zări.
Avem troițe sfinte, altare și icoane
Și candeli ard cu mii de pâlpâiri;
Avem atâtea lacrimi și prigoane,
Că ne e plin pământul de martiri.
Avem la Putna sfânt și viu cu duhul
Pe cel ce-a stat Ortodoxiei scut;
Și azi de-l vom chema să-nving-apusul,
Va răsturna cinci veacuri de pământ.
Avem pe Brâncoveanu pildă tare,
Căci pruncii lui sub sabie-au căzut;
Ca să păzească fără de schimbare
Credința dreaptă-n care s-au născut.
Avem Ardealul sfânt, pământul răstignirii,
Cu tunuri sfârtecat de cel viclean;
Avem ierarhii sfinți, pe Iancu și martirii,
Pe Horia tras pe roată pentru neam.
Azi iarăși te-au suit vrăjmașii tăi pe cruce,
Ardeal cu trei culori împodobit;
Scriind deasupra vina ta cu sânge,
Aceea că Ortodoxia ai iubit.
Avem un Rai de sfinți, în temniți dați la
moarte
Și aruncați în groapă neștiuți;
Dar astăzi, dând pământul la o parte
Ies moaște sfinte-n zeghe grea de deținuți.
E jertfa lor de veacuri mărturia
Ce strigă din morminte pân' la noi:
Sa apărăm cu râvnă Ortodoxia
Și-acest pământ de sfinți și de eroi!
*
File de jurnal 30 iul. 1982(I). ,,Luni pictorul I. V. a revent la lucru cu echipa. Pare foarte liniști și binevoitor. Speram să meargă toate bine, dar până la urmă mi-am dat seama că m-am înșelat. Am fost la Severin și am obținut de la doamna Frățilă, vânzătoare de la Magazinul Fondului Plastic, o notă de comandă și delegație pentru 20 litri de ulei de in fiert de la baza din București(Str. C. A. Rosetti nr. 39). Mi-a pretins pictorul la biserică să-i aduc acest ulei.
Marți am făcut slujbă și apoi am plecat la Herculane să-l iau pe tăticu de la băi. Am stat în Orșova vreo două ore până mi-a venit rândul la benzină. În acest oraș raționalizarea benzinei se face astfel: a)pentru orșoveni se dă benzină de câte 200 lei pe zi de mașină; b) pentru mehedințenii din afara orașului se dă de câte 50 lei; c) pentru cei din alte județe și pentru străini se umple rezervorul. Și eu am reușit să umplu rezervorul!
În Băile Herculane criza de alimente este foarte gravă. Cei înscriși la cantine nu pot rezista, meniul fiind foarte sărac. Români de pretutindeni și mulți străini pripășiți sezonier în acea stațiune așteptau ore în șir, începând de la miezul nopții, pentru a putea mânca lapte sau carne, atunci când aveau norocul să vină astfel de alimente.
Foarte mulți, majoritatea chiar, dintre cei ce se duseseră să-și caute sănătatea nu mergeau la băile publice. Erau scumpe, iar apa era foarte diluată. Ei mergeau pe Valea Cernei la Cele 7 Izvoare, unde, din loc în loc, se aflau câteva bazine. În acestea, bărbați și femei, fără jenă, făceau baie laolaltă. Primărița și alte organe de conducere ale orașului au făcut o adevărată campanie pentru distrugerea acelor bazine clandestine de captare a apei minerale. S-au lovit de rezistența pacienților care, din propriul lor buzunar, au cumpărat ciment și au construit un bazin mare ,,sub pod și altul ,,la țeavă. Ba unii chiar au făcut niște jgheaburi din tablă perforată, pe care le-au fixat la capătul unei țevi de captare, așa încât se putea face și un duș de toată frumusețea. Oamenii aceștia stau în gazdă la cele câteva case răspândite pe vale. Proprietarii își îngrămădesc clienții câte 2-3 sau chiar câte 4 într-un pat și umflă câte 1.000 lei pe noapte. Tăticu a nimerit-o bine la un astfel de proprietar. Acesta a făcut în podul destul de înalt al casei sale compartimente din plăci de rumeguș presat, asemănătoare unor chilii. Într-o asemenea ,,încăpere, un pat cu câteva bulendre pe el formează unicul mobilier. O țiglă de sticlă formează ,,fereastra prin care intră lumina. Tăticu a stat singur într-o astfel de cameră și a plătit 20 lei/zi(
).
De la Băile Herculane ne-am dus la Orșova și am intrat în cel mai bun restaurant al orașului. Nu aveau în meniu decât cârnăciori, ficat și rinichi la tavă. Am comandat câte o porție de cârnăciori. Nu aveau pâine. L-am lăsat pe tăticu la masă și m-am dus în oraș, la centrul de pâine. Am stat mult la coadă până mi-a venit rândul. Am văzut câteva țărănci amărâte plecând plângând din brutărie, repezite cu severitate: ,,-Luați pâine de la colectivul unde munciți! Abia mi-a dat o pâine pe baza buletinului. Când am ajuns la restaurant cârnăciorii se răciseră demult. În fiecare porție erau câte două bucățele de câte trei centimetri fiecare. A costat 70 lei ,,consumația noastră. Am plecat de acolo flămânzi, încercând să ne astâmpărăm foamea cu pâine goală.(Va urma).
*
*
Coșul de Paști. Din îndemnul Prea Sfințitului Episcop Nicodim și anul acesta se organizează de către parohiile din județul nostru acțiunea caritabilă intitulată ,,Coșul de Paști. Drept urmare, pe lângă ajutoarele ce le vom acorda familiilor și persoanelor cu dificultăți din parohia noastră, Miercuri, 22 Aprilie, vom face o vizită la un orfelinat din Tr. Severin sau la azilul de bătrâni de la Ilovăț. Vom stabili împreună. .
*
Zâmbete. ►Și cel mai superstițios om nu refuză al treisprezecelea salariu!►Stomacul te anunță întotdeauna când e gol, capul niciodată! ► ,,- Domnule doctor, vreau să ies la pensie! ,,- E devreme! Încă se mai aud bătăile inimii! ►N-am văzut nici un ateu, care să refuze zilele libere din sărbătorile religioase! ►Rețetă pentru supa de pui: pui apă, pui sare, pui morcovi, pui roșii, pui nu pui! ► Au fost introduși ghizi în magazine: Pe acest raft a fost carne..., aici a fost brânză...! ► Dacă te simți bine, nu te îngrijora! Trece!
*
Sfintele Paști cu sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!
|
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda 3/28/2020 |
Contact: |
|
|
