Tradiții - Un vechi mit românesc
Unul dintre cele mai importante mituri românesti se referă la Baba Dochia, a cărei legendă revine în actualitate în fiecare an între 1 și 9 martie. De-a lungul timpului s-au păstrat mai multe variante despre zilele celebrei băcițe, al carui nume pare ca provine din Calendarul bizantin.
Au existat în România o serie de obiceiuri populare specifice primei părți a lunii martie privitoare la alungarea mai repede a iernii. Pe vremuri am întâlnit datina lovirii pământului cu maiul ca să apară
căldura, să plece zilele friguroase, rostindu-se în acest scop anumite descântece.
Unii săteni obișnuiau ca semn al hărnicei să-și etaleze în bătătură plugul, care mai întâi trebuia verificat și trecut prin foc de către fierarul localității. Era momentul ce indica sosirea timpului pentru primele munci ale câmpului, a altor activități specifice din gospodărie.
Legendara Baba Dochia și ...cojoacele sale
Dar să vorbim și despre un personaj fabulos din mitologia românească, Baba Dochia și cele nouă cojoace ale sale, care semnifică zilele schimbătoare ale începutului de primăvară. Despre acest subiect am aflat câteva aspecte interesante de la profesoara Dochița Măciucă, din Voinești, care uneori se autopersiflează pe seama...prenumelui său legendar.
Există mai multe variante în zona de Curbură a Carpaților referitoare la bătrâna Dochia, o soacră rea, care își asuprea nora, punând-o să facă lucruri imposibile. De pildă, să spele la izvor cu apă ca gheața un caier de lâna neagră până se va face ...albă. Văzând atâta răutate din partea ei, Dumnezeu a pedepsit-o.
Într-un început de primăvară păcălită de vremea schimbătoare baba a plecat cu turma de oi pe munte și s-a încotoșmănat cu multe sumane. Unele povestiri vorbesc de nouă de unde și numărul Zilelor Babei Dochia altele de 12 cojoace, adică lunile anului. Cum la început de martie vremea este atât de imprevizibilă, bătrâna a zic că a venit vremea bună și și-a lepădat rând pe rând toate șubele. Ajunsă în vârful muntelui fără haine groase, a dat de ger și zăpadă. Peste noapte a rămas înghețată și s-a prăpădit cu oi cu tot.
Legenda spune că așa s-au format Babele, celebrele stânci din Muntii Bucegi.
Alegerea babelor
În intervalul în care ne aflăm există obiceiul popular ca fiecare dintre noi să-și aleagă o zi anume. Adică o babă. Mai ales în lumea satului românesc acest obicei pitoresc s-a păstrat până în vremea noastră, puțini semeni rezistând tentației de nu prefera o dată anunme pentru a vedea ce-i rezervă norocul. Ei bine, așa cum va fi vremea în ziua aleasă (însorită sau mohorâtă), tot așa îi va merge respectivului tot anul: cu multe reușite ori dimpotrivă.
000
Așa cum arătam și cu alte ocazii, multe dintre obiceiurile străbune românești s-au estompat în timp, pierzându-și savoarea originală, iar altele au căpătat note moderne, însă kitsch-oase, reprobabile. Iar altele au dispărut. În acest context ne bucurăm să semnalăm anumite datini care au reușit să supraviețuiască, oferindu-le tinerilor noștri cititori din Diaspora posibilitatea să-și afle rădăcinile, datinile, tradițiile.
Un exemplu pozitiv îl reprezintă tradiția Mărțișorului, care constituie un minunat exemplu că ce-i frumos, totuși, nu piere!
...Să Le urăm tuturor cititorilor Observatorului o primăvară frumoasă, cu soare, voie bună și multe flori !
............................................
Horia C. Deliu
|
Horia C. Deliu 3/1/2020 |
Contact: |
|
|
