Restaurarea obiectelor de patrimoniu – între știință și artă
La Muzeul Olteniei din Craiova mai este deschisă, pentru două săptămâni, expoziția temporară Conservarea patrimoniului cultural, organizată de prestigioasa instituție, încă din luna decembrie, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj. Aceasta prezintă, în premieră, o valoroasă selecție de obiecte de patrimoniu restaurate recent și reflectă profesionalismul, mai puțin cunoscut publicului larg, al conservatorilor de la Laboratorul zonal de restaurare, din cadrul muzeului.
Laboratorul de restaurare de la Craiova este unul dintre cele mai cunoscute din țară, alături de cele din reședințele celorlalte provincii istorice. Specialiștii de aici au urmat perfecționări în țară și în străinătate, înainte de 1989 și după, participând la acțiuni naționale de amploare, cum a fost, cu circa 40 de ani în urmă, restaurarea patrimoniului de la Castelul Peleș. Pentru reamenajarea și modernizarea expoziției de bază a Muzeului Olteniei, mult apreciată acum de vizitatori, munca lor a fost esențială. De asemenea, au „redat viață”, în timp, unor artefacte primite de la alte muzee, în special din Oltenia, care nu dispuneau de specialiștii și condițiile necesare pentru restaurare de calitate.
Organizarea expoziției a avut în vedere două direcții de bază și anume: prezentarea importanței pe care activitatea de restaurare o are pentru obiectele de patrimoniu din diferite epoci și, la fel de important, aducerea în fața publicului a unor elemente concrete ale muncii de restaurare.
Primul obiectiv a avut în vedere înfățișarea unor „secrete” ale unui domeniu extrem de interesant și important, studii şi strategii privind conservarea patrimoniului cultural național, cele mai moderne metode și tehnologii utilizate în procesul conservării bunurilor de patrimoniu, aparatura de lucru, abordarea interdisciplinară în restaurarea complexă.
Cel de al doilea obiectiv, expoziția însăși, a fost o reușită, prin numărul mare de vizitatori, între ei fiind mulți tineri și copii, care au trecut pragul sălilor de expunere. Este drept că și catalogul expoziției a fost unul pe măsura scopului propus, adică a cuprins obiecte de patrimoniu deosebite, de o valoare inestimabilă – din ceramică, metal, lemn, textile, hârtie și alte materiale.
Un loc aparte a fost rezervat obiectelor variate din lemn (icoane, pristolnice, materiale etnografice etc) sau celor din lut (între care se află o amforă romană descoperită în anul 2015, pe șantierul arheologic de la Desa, din sudul Doljului).
În expoziţie se află și o veche şi valoroasă tipăritură, anume un Tetraevangheliar, datat în secolele XII-XIII, cu text scris în limba greacă, cu caractere greceşti, scriere minusculă cu cerneală ferogalică, intrat în colecția Muzeului Olteniei în 1975. Manuscrisul a fost realizat la Constantinopol şi cuprinde textul celor patru Evanghelii – ale evangheliștilor Matei, Marcu, Luca şi Ioan –, fiecare prezentând titlul executat în ornamente, cu foiţă de aur și coloranţi naturali vegetali. Majoritatea celor 293 de file sunt din pergament din piele de vițel, iar un mic fascicul, se pare adăugat prin veacul al XIV-lea, este din hârtie manuală.
De admirat sunt și obiectele de metal care fac parte din așa numitul Tezaur de la Motoci, descoperit în comuna Mischii-Dolj, cu piese numismatice grecești, precum și o bancnotă românească cu valoare de 10 bani, emisă la 1917, de Ministerul de Finanţe al României, de dimensiunea unui timbru.
Din domeniul științelor naturii este de menționat Egreta mare - Ardea alba, aflată în colecțiile Secției de Științele Naturii de aproape 7 decenii, o piesă cu o deosebită valoare faunistică, pasărea fiind declarată monument al naturii în țara noastră din anul 1933.
Numeroase alte piese sunt din domeniul etnografiei, multe din colecția „Maria Tănase”, iar paleta curiozităților este întregită de mai multe aparate care se folosesc pentru măsurarea și întreținerea parametrilor de microclimat din sălile de expoziții ale oricărui muzeu: termomentre, termohigrometre, luxmetre (pentru măsurarea intensității luminii), umidificatoare și altele.
Remarcând încă o dată semnificația de eveniment cultural a expoziției respective, este de notat specificul și frumusețea muncii de restaurator, care se desfășoară, deopotrivă, sub semnul științei și al artei.
|
Rodica Pospai Păvălan 2/15/2020 |
Contact: |
|
|
