„Luceafărul” – cusut pe pânză cu arnici și suflet
Între manifestările care se au desfășurat la biblioteca „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, cu prilejul Zilei Culturii Naționale și împlinirea 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, a fost și una pe cât de interesantă pe atât de emoționantă. Aceasta a întregit, într-un mod cu totul inedit, activitățile de tip tradițional, între care vernisajul unei expoziții cu peste 120 de cărți din opera poetului național, al unei expoziții de pictură cu tablouri tematice realizate de peste zece artiști plastici craioveni, întâlniri ale elevilor și tinerilor cu scriitori și oameni de cultură.
Este vorba de prezența la bibliotecă a unei femei septuagenare, iubitoare de poezie și de lectură, în general, dar care a ținut să-și exprime prețuirea față de versurile lui Mihai Eminescu și printr-o creație proprie de o factură cu totul aparte.
Doamna Maria Tudor s-a născut în satul Ponor, din zona Munților Apuseni și a rămas în acea zonă întreaga sa viață, fie în activități tradiționale, fie, vreme de un sfert de veac, într-o fabrică. S-a angajat la Întreprinderea mecanică din Cugir, așa cum se întâmpla la vremea tinereții ei cu aproape toți copiii care plecau din satele împrejurimilor. Dar nu și-a părăsit interesul pentru plaiurile natale și, mai ales, nu a abandonat una dintre preocupările copilăriei: lectura cărților, deprindere pe care mărturisește că a primit-o de la tatăl său.
În puținul timp care îi rămânea între cele opt ore pe care le petrecea la serviciu, drumul către casă și preocupările gospodărești pentru întreținerea familiei, doamna Maria Tudor reușea cu regularitate să rupă ceva timp și pentru a mai deschide o carte.
La un moment dat i-a venit ideea de a coase pe pânză versuri ale anumitor poezii, în mod deosebit ale lui Mihai Eminescu. Așa s-a ajuns la pânza care a fost expusă la biblioteca „Alexandru și Aristia Aman” și prezentată copiilor de la Colegiul Național Carol I și din alte școli craiovene. Deopotrivă însă s-au arătat interesați și mulți alți craioveni, oameni de cultură sau cititori care frecventează în mod regulat biblioteca. În fața celor ce o priveau fascinați, doamna Maria Tudor mărturisea: „Ideea de a face această pânză mi-a venit într-o seară, după ce am recitit a nu știu câta oară poezia Luceafărul. Am lucrat mai mult noaptea. Mi-am dorit în acest fel un omagiu acestui poet pe care l-am adorat și pe care ar trebui să îl prețuim toți pentru toată moștenirea culturală pe care ne-a lăsat-o”.
Pânza, care are 5 m lungime și 50 de cm lățime, cuprinde, cusute cu arnici, toate cele 98 de strofe ale poeziei „Luceafărul”. Vreme de trei ani a lucrat la realizarea acestei adevărate opere artistice, pentru că nu avea timp să lucreze prea mult în fiecare zi. A pus însă, puțin câte puțin, vers cu vers, cu migală, în cusătură, literele și, cu siguranță, părticele din sufletul propriu.
Ca o adevărată bunicuță (își crește singură nepoata, după ce fiica i-a murit), Maria Tudor a stat de vorbă cu copiii de la cea mai veche școală craioveană, le-a vorbit despre viața ei și despre dragostea pentru citit, împărtășindu-le ideea că din cărți ea și-a îmbogățit mereu mintea și sufletul. I-a sfătuit pe cei maturi să deschidă cât mai des o carte în fața copiilor, iar pe aceștia să nu renunțe niciodată la lectura cărții tipărite, chiar dacă o fac atunci când iau o pauză de la calculatorul cu care știe că s-au obișnuit.
Pe parcursul manifestării, pânza a fost întinsă pe unul dintre rafturile cu cărți de patrimoniu din cadrul bibliotecii și a dat parcă însuflețire, câteva ore, săli de bibliotecă „Dinu C. Giurescu. Copiii, la rândul lor, au fost absorbiți de inedita creație, de cuvintele și prezența doamnei Maria Tudor, petrecând momente pe care sigur nu le vor uita niciodată.
|
Rodica Pospai Păvălan 1/21/2020 |
Contact: |
|
|
