Catrene coraligene
Extenuare
Când o cauți sau o-ntrebi,
Nu-și vede capul de trebi:
Freacă menta-n două ture,
Cară lemne în pădure…
Dialog
Sora geamănă – cu-ncetul:
- Ce-ați mai vorbit cu poetul?
- Parcă-i crescut în pădure:
Despre fragi și despre mure.
Suprasaturație
Și-a pus rúcsacu-n spinare
Și hai, neică, la plimbare,
Săturat să tot învețe
Ca de mere pădurețe.
Veșnicia
Sigur, s-a născut la țară,
Dar a cam plecat din țară,
D’aia mă las păgubaș:
Trec cu traiul la oraș.
Replică ultrademagogului
Vorbele-i meșteșugite
Îl scoaseră din sărite.
Nu putu să se reție:
Îl plesni în pălărie.
La așa cap – așa pălărie?
Nu că n-ar fi bun motorul
Ori l-ar da de gol bujia.
Știți ce strică tot decorul?
I-i cam mare pălăria.
Motivul
La-mpărțit, moștenitorul
Și-a ales sieși cuptorul:
Cât e lumea și pământul
Pe cuptor nu bate vântul.
Premoniție fatidică
Își luă din timp sicriu.
Fiii, când să-l vadă viu,
Nu-i nici mortul, nici ... mormântul.
Parcă i-a-nghițit pământul!
Torționarul la tribunalul poporului
Nu regretă nici o faptă:
„Am plinit așezământul.
Am luptat o luptă dreaptă”.
Nu-l primească nici pământul!
Vremi pe veci apuse?
N-am uitat vremile-acelea,
N-au murit nici în mormânt:
Erau doi, era și-al treilea.
Apărea ca din pământ.
Apelul celor trecuți în lumea umbrelor cu ocazia Centenaruui Marii Uniri
Fraților! Se-nvoalbă vrerea!
Urgentați-ne-o, -nvierea!
Răsări-vom, nu ne-om pierde,
Din pământ, din iarbă verde.
Prima oară e mai greu
Nu, remarca nu-i ciudată
Că-s de-o pănură-amândoi.
Cine s-a-ndoit o dată
Cremene-i. Nu-l mai dezdoi.
Păpușica și păpușoiul
Două flori într-o cunună,
Soli de taină-ai Soarelui,
Nu că nu i-aș vrea-mpreună,
Doar că ea-i păpușa lui.
Nedumerire
S-or fi-nchis niște supape,
I-o sta-n gât borșul de ieri,
C-o tot scaldă-n două ape
Și răspunde în doi peri?
Avertisment
Nu dea Domnu-, n vis, vreodată,
S-o luăm de-a fir a păr,
Vei rămâne epilată
Toată-n ziua de răspăr.
Președintelui mancurt
La ce scârbă mi-e de tine
Nu-mi spurc gura c-o sudalmă,
Iar respectul de la mine –
Când mi-o crește păr în palmă.
Nu stai mult în două luntri
Deși știi a da din coate,
Geaba te dai după păr:
La prima schimbare toate
Îți vor merge în răspăr.
Fără firul Ariadnei
Cum știa că el descoase
Și despică firu-n patru,
Ariadna nu i-l dase
Și-a ajuns la ... psihiatru.
Fără motive temeinice
Vrea din jilțuri să-l răstoarne,
Ascultând de alte guri,
Nu-i destul că i-a pus coarne
Și i-a scos clăzi de peri suri.
Gemeni doi iubesc o fată
Două inimi ard de-a stânga.
Dă-le voie, deocamdată,
Să te poarte de-a părânga
Cum te-au dus părinții-odată.
Interacuze
Ți-o părea și-ar da și bine
Că tu m-ai lăsat pe mine,
Dacă n-ar râde și cucii
Că ți-am dat prima papucii.
A lehamite?
Nu-l poți acuza un cent
C-ar fi fost indiferent.
Și-a spus punctul de vedere,
Dar așa, într-o părere.
Cu umila mea părere
Fie-mi, rog, iertat apăsul,
Chiar dacă n-aș vrea s-apăs:
Nu că nu și-ar fi spus păsul.
Și l-a spus. Dar fără păs.
Cu oiștea-n gard
Cine-a spus că-i greu la țară
A cam dat-o rău în bară,
Căci, de când lucrează-n sat,
Îi pică lapte-n păsat.
Optică de țărancă
S-o adune cu fărașul
Că n-ar agrea orașul.
Pentru dânsa lucru-n sat
Este lapte cu păsat.
Așa-i românul
Românul, de-ar ști că moare,
Inamicul tot nu trece.
În momente arzătoare
Și-a păstrat sângele rece.
Chipul neșters din memorie al eroului șters din istorie
Ne-nfricare minimă,
Inimi cât un purece,
Când a fost să-l judece,
L-au păstrat în inimă.
În țara orbilor chioru-i împărat
La atâtea capete pătrate,
De era cumva vreun cap rotund,
Fie schizofrenic sau bolund,
Cap era în unanimitate.
Multe-nveți, multe cunoști
L-învățase un bătrân
Să evite omul spăn.
Nu i-a spus de omul chel
Și-a pățit-o rău cu el.
Cavaler doar timp de-o oră
Îi intrase-n cap un gărgăun:
Se-mbrăcă în pene de păun.
Niște hoți l-au prins și l-au penit
Și-a rămas iar un cioroi zburlit.
|
Nicolae Matcas 1/19/2020 |
Contact: |
|
|
