Subiectiv : Speranța
Ancheta Observatorului despre ”Ce a Însemnat Anul 2019 și ce Așteptăm de la Anul 2020”, m-a făcut să realizez că anul care a trecut a avut o îndreptățită realizare pentru mine ajutându-mă să tipăresc cartea ”Zori Încețoșate” și s-o lansez cu ajutorul domnului D.P. Popescu în Toronto și la Câmpul Românesc. Cei ce au citit această carte au putut constata sinceritatea desvăluirii evenimentelor petrecute și înțelegerea motivului ce-a determinat părăsirea locurilor natale, care pentru unii a însemnat o gravă rupere de firesc, de cei dragi și de locurile în care au crescut, învățat și s-au definit ca persoane înzestrate cu putere de-a gândii și acționa. Au lăsat în urmă părinți, frați și surori, prieteni făcuți de-alungul unei vieți și au luat cu ei numai amintirile, unicile posesii de care nimeni nu-i poate deprava și care au rămas vii și astăzi.
Se spune că privind un măr, vezi toate merele, deși soiul, gustul și aroma pot fi diferite. Întâmplările povestite, problemele, temerile și speranțele noatre au fost în egală măsură împărtășite de fiecare locuitor al acelui cartier din Grant în mijlocul căreia am viețuit. De aceea ”Zori Încețoșate” crează viziunea generală a acelei societăți și cum a fost afectată de forțele politice în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, în care țara noastră a devenit teatrul principal de bătălie și transformare a curentelor din vest și est. In această perioadă multe ființe inocente au pierit. Mizeria, lipsurile și suferința populației nu pot fi descrise. Teroarea, bombardamentele, pericolele și spaima a ceea ce ar putea urma, au făcut pe oameni să se apropie mai mult unii de alții, să se ajute și să se încurajeze reciproc. Fiecare a suferit, a îndurat ce i-a fost scris și a așteptat timpuri mai bune, dar nimeni nu s-a gândit că ar putea să se salveze părăsind acele locuri. Nimeni nu a dezertat și fiecare a sperat că situația se va îndrepta curând și viața se va desfășura normal.
A trebuit istoriei să parcurgă câteva decade de regim comunist ca să-i facă pe oameni să renunțe la tot ce-au agonisit și să fugă altundeva. Au fugit asumându-și riscul vieții și al famililor lor. Au fugit traversând Dunărea înot la miez de noapte sub gloanțele grănicerilor. Au fugit trecând granița în baloane de confecție personală sub protecția întunericului. Au fugit făcând parte dintr-o delegație peste hotare și au fugit cu orice ocazie imaginabilă atunci când au intrevăzut o șansă. Asta din cauză că regimul comunist a fost mai râu decăt războiul, bombardamentele, și foametea. În timpul regimului comunist oamenii nu au mai avut ce aștepta, minciunile unui viitor fericit nu mai aveau crezare și pierzându-și orice speranță au fugit. Fără speranță, viața nu are valoare și fuga a fost singura opțiune.
Speranța dă omului curaj, încredere, puterea de-a îndura mai ușor suferința, e lumina așteptată la capătul tunelului și prin asta se afirmă legătura lui cu credința, pentru că în momentele cele mai grele, toți îndreaptă privirile la cer să ceară Domnului ajutor.
Dar lumea de astăzi e diferită. Nu numai în acel colțișor de lume de la poalele Carpaților, ci peste tot, chiar și aici unde încă vibrează ecourile de libertate ale revoluției americane ce-a dat sens nou istoriei. Treizeci de ani după răsturnarea guvernului Ceaușist și capitularea comunismului sovietic, detestatele teorii Marxiste sunt scoase de la naftalină și servite din nou publicului de o nouă generație de politicieni de extremă stângă ce vor să redestribuie agoniseala unora, celora ce au mai puțin. Reușind în acest scurt timp să destrame textura famililor noastre, au facilitat idei ultra progresiste, au slăbit autoritatea părinților acasă și-n școli, au eliminat din învățământ religia, disciplina, respectul cuvenit autorităților și regulile de etică socială ce cimentau legile de convețuire cu semenii noștri. Au format din copii noștri partizani zeloși cu care vor să impună legi noi în mare măsură neverificate istoric, ce vor duce lumea înapoi la mizeria unui dictat de gen comunist în care inițiativa personală este oprimată, libertățile civile suprimate, și-n care numai cei din elita cățărată în vârful piramidei sociale vor beneficia de roadele necuvenite celor de la bază. Istoria se repetă.
În acest sens nimic nu-i mai convingător decât o mai adâncă privire asupra ideilor emise în timpul campaniei electorale ale democraților ce are loc în America. Indiferent care dintre candidați vor reuși în alegeri, fiecare promite să introducă măsuri ca supra-taxarea celor bogați, reparații minorităților de culoare, cote favorizând pe cei de culoare, gen sau preferințe sexuale, legiferarea avorturilor pe intreaga perioadă de gestiune incluzând ultima lună, deschiderea granițelor din sudul Statelor Unite, gratuitatea învățământului superior și asigurare medicală fiecărui individ, incluzând cei cu statut ilegal. Lăsând la o parte costul exuberant al acestor promisiuni, multe din acestea au făcut parte din politica administrației lui Obama și ca rezultat americanii l-au ales pe Trump.
În trecut, ca și-n prezent, clasa muncitoare a fost mereu momită de politicieni cu promisiuni irealizabile și rezultatele au fost dezastruoase. În ultimă instanță, vedem cât de mult dăunează o politică ce are la bază ideologia globalistă subvenționată de interese străine și aplicată în Canada de guvernul Trudeau. Prin biruri în creștere, industrie strangulată de regulamente, enrgia scumpită și mai ales sabotarea lucrărilor de minerit, pipe line și a gazelor naturale, acestă politică are șanse de-a ne afunda într-o criză economică în 2020, fiindcă datoria națională totalizează 2,2 trilioane de dolari și nici o măsură nu indică intenția de rezolvare a acestui guvern.
Revenind la Statele Unite, ridicolul acțiunilor democraților din Congres și nu mai puțin al acelora ce candideaze în 2020 la președenție, depășește limitele absurdului. Acuzările aduse lui Trump, magnificate de spectacolul suprarealistic al televiziunii, abia pot fi distinse în comparație cu volumul și proporțile realizărilor lui ca Președinte, chiar sub focul rezistenței susținute continuu de opoziție. Intre noi și revenirea comunismului în lume. Trump e unica speranță..
.........................
Toronto ON
|
David Kimel 1/19/2020 |
Contact: |
|
|
