Dorinte de Crăciun
Ce mi-aș dori eu, astăzi,
române, de Crăciun?
să ai în suflet cerul
și să devii mai bun,
să fii mai harnic,
mai cinstit, curat,
să spui mereu doar
adevăru-adevărat.
Iar de nu știi, să-nveți
necontenit ce-i mila,
să faci doar lucruri bune,
nimic să iei cu sila,
să ai tot timpu-n gând
pe-nstrăinatul frate,
iubirea ta să-ți fie
doar cinste și dreptate!
Să fii mereu acolo,
nevoie e de tine,
să fii atent, cu grijă,
de vrei să-ți fie bine,
să ai pentru cei dragi
un cult de fericire,
ca să-ți aduci în viață
momente de iubire!
Să-ți crești copii-n pace,
răbdare și-adevăr,
să le-amintești Căderea
ascunsă într-un Măr,
să depărtezi minciuna
de firea lor curată,
să le sădești în suflet
dragostea fără plată!
Să-i faci să te adore,
părinte iubitor,
în fiecare clipă,
nu doar pentru-ajutor,
să-și construiască viața
prin muncă, nu avere,
să le câștigi respectul,
iubirea nu se cere!
Tu, românașe drag,
plecat spre zări mai bune,
să nu-ți uiți Satul, Țara,
Pădurile străbune,
să nu uiți nici Izvorul
ce setea ta o-adapă,
s-asculți Colinda vie,
ce lângă brazi te-așteaptă!
Să vii mai des pe-acasă,
s-aduci doar alinare,
căci nu plătești cu bani
atâta frământare,
nici darurile scumpe
nu-nlocuiesc un zâmbet,
nici haina de-mpărat
nu stinge-un dor, un plânset!
De tine, nevoie e aici,
lângă părinți bătrâni,
să dăruiești respectul
ce-l dai către străini,
să-ți amintești că-n vene
îți curge al lor sânge,
să le asculți durerea
și inima cum plânge!
Să fim cu toți acasă,
în sacrul nostru plug,
să ne trimită Domnul
iertare și belșug,
s-aducă sănătate,
voință și putere,
iar viața să ne fie
ca stupul plin de miere!
Și dăruiți Lumină
la toți ce vor să fie
cu voi în sărbători,
aici și în vecie,
să fiți voi înșivă Credința,
Pacea, Bucuria,
să nimicim păcatul
și s-alungăm mânia!
|
