Perenitatea cântecului popular românesc
La Craiova s-a încheiat, vineri seara, cea de-a XXV-a ediţie a Festivalului Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase“.
Ediției i s-a acordat de către organizatori (Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, cu sprijinul Consiliului Județean Dolj) o importanță deosebită, nu numai pentru că a ajuns la o cifră care reprezintă, în sine, una jubiliară, ci si pentru că, având loc din doi în doi ani, festivalul a împlinit anul acesta 50 de ani de existență.
Cinci seri la rând, în perioada 11-15 noiembrie, generoasa scenă a Teatrului Naţional „Marin Sorescu“ a găzduit toate spectacolele festivalului, iar alte săli ale instituției au fost puse la dispoziție pentru interesante manifestări adiacente.
Primele două seri au fost stabilite de organizatori pentru prezența pe scenă a concurenților înscriși la festival, iar în serile de 13, 14 și 15 noiembrie, ultima fiind și seara de gală a evenimentului, au evoluat laureați ai edițiilor anterioare și unii dintre cei mai cunoscuți interpreți ai cântecului popular românesc.
Acompaniamentul a fost unul pe măsură, prin orchestrele „Lăutarii“ din Chișinău – dirijor Nicolae Botgros și orchestra Ansamblului Folcloric „Maria Tănase“ din Craiova – dirijor Nicolae Drăghia.
Președinte al juriului a fost academician Sabina Ispas, iar președinte de onoare prof. univ. dr. Florea Firan, inițiatorul, în urmă cu 50 de ani, al Festivalului.
Cei 50 de ani de viață a festivalului au fost marcați și prin Sesiunea de comunicări cu tema Maria Tănase și valorificarea folclorului românesc, prezidată de către prof. dr. Florea Firan și directorul festivalului, prof. dr. Amelia Loredana Etegan. A avut loc, în context, și lansarea volumului Maria Tănase. Artista, omul, legenda, de Stejărel Olaru.
Menționăm, de asemenea, Caietul-program realizat de jurnalista Magda Bratu, care este un adevărat documentar despre cel mai important festival de folclor din România. Merită să extragem, din acest caiet-program, două opinii.
„Așadar, se împliniră cincizeci de ani... Cincizeci de ani de când toată floarea muzicii populare românești trecu pe-aci, cincizeci de ani de când de-aici deveniră nume în muzica populară zeci și zeci de nume necunoscute, cincizeci de ani pentru această măreață sărbătoare de la Craiova, Festivalul „Maria Tănase”. Parcă ieri fu când în biroul directorului nostru de la Casa Creației, Titi Baban, ne-am strâns cu toții: Marcel Locusteanu, Paula Dogăroiu, Lică Baltă, Alfons Atanasiu, eu și Aurel Popovici. Atunci „s-a inventat” acest eveniment, această măreață manifestare al cărei nume îl știm astăzi cu toții” – spune cunoscutul grafician Gabriel Bratu, angajat al Casei Creației Populare în perioadele 1955-1973 și 1992-1997. „(...) Indiferent unde o ascultăm, Maria Tănase înseamnă egal România, înseamnă egal români, pentru că ea a reușit să ducă acel tip de valoare autentică, spunem noi, chiar dacă astăzi termenul nu prea mai este plăcut unor urechi, dar valoarea în esența ei a știut să o găsească acolo unde ea s-a născut. A cules, odată cu cântecul, modul de expresie specific restituirii acestui gen de manifestare spirituală – cântecul. (...) Maria Tănase a fost un mesager, a fost o măiastră. (...) Ea în sine era un patrimoniu” – notează, la rândul său, dr. Doina Ișfănoni, cercetător etnolog, istoric și teoretician de artă, membru al juriului.
Trofeul Festivalului a fost câştigat de tânăra interpretă Luiza Elena Turcu, de 16 ani, elevă a Liceului „Tudor Arghezi” din Craiova, originară din comuna Mischii – Dolj. Premiul I la secţiunea solişti instrumentişti a fost obţinut de Tudor Ciprian Vârciu, originar din Scărișoara, județul Alba (taragot), iar la secţiunea solişti vocali a revenit tânărului Vlăduţ Sărmaş, din județul Bistriţa-Năsăud.
Încă o dată s-a dovedit că Festivalul „Maria Tănase” este – așa cum sublinia și președintele de onoare al juriului, profesorul Florea Firan, pentru Agerpres – „cea mai importantă manifestare de acest gen și cea mai longevivă manifestare culturală din România, o sărbătoare a folclorului românesc”, demonstrând, cum nu se poate mai bine, perenitatea cântecului popular românesc.
|
Rodica Pospai Păvălan 11/17/2019 |
Contact: |
|
|
