Motive de mândrie românească ; Replica avionului „Coandă 1910” la Muzeul Aerului din Le Bourget
Am văzut de curând o știre – trecută aproape neobservată, ca mai toate știrile bune – despre prezența într-o prestigioasă expoziție franceză a unei adevărate minuni tehnice realizată de un român. Este vorba de replica avionului „Coandă 1910”, care a fost prezentată, în zilele de 28 și 29 septembrie, la expoziția Carrefour de L’air, în incinta Halei Concorde a Muzeului Aerului si Spațiului de la Le Bourget, Franța, cu ocazia sărbătoririi centenarului acestui muzeu.
Replica avionului “Coandă 1910” a fost realizată în perioada 2009-2012, de către membrii Filialei Craiova a ARPIA (Asociația Română pentru Propagandă și Istoria Aviației), la inițiativa inginerului Stăncioiu Nicolae, cu sprijinul domnului inginer de aeronautică, europarlamentar Marian Jean Marinescu, al S.C. Reloc S.A. Craiova, Aeroclubului României, S. C. Avioane SA Craiova si ALRO Slatina.
În cadrul expoziției, „Coandă 1910” a fost piesa de rezistență, alături de două avioane „Concorde” și un „Mirage IV”.
România a fost prezentă la sărbătorirea Centenarului Muzeului Aerului și Spațiului de pe aeroportul din Paris - Le Bourget nu doar prin expunerea avionului, ci și prin “echipajul” ARPIA Craiova, format din general de flotilă aeriană (r.) Ion Crăciunescu, comandor de aviație Ilie Dumitrescu, Locotenent (r.) Gheorghe Dinului și maistru militar (r.) Gheorghe Popovici, împreună cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu, cel ce s-a și ocupat de demersurile pentru deplasare.
Să ne reamintim, pe scurt, cu acest prilej, câteva lucruri despre Henri Coandă și creațiile lui extraordinare.
Marele savant Henri Coandă s-a născut în București, la 7 iunie 1886, fiind al doilea din cei șapte copii ai profesorului și viitorului general Constantin Coandă și al Aidei (Haydie) Danet, originară din Bretania, fiică a medicului francez Gustave Danet. Tatăl său provenea dintr-o familie ce deținea o proprietate la Perișor-Dolj. Ca elev, Henri Coandă a urmat primele clase la Școala „Petrache Poenaru” și clasele inferioare ale Colegiului „Sf. Sava”, din București, apoi, în perioada 1899-1903, cursurile Liceului Militar de la Iași. Studiile superioare le-a început la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București, după care a fost trimis la Technische Hochschule (Universitatea Tehnică) din Berlin-Charlottenburg, unde obține și doctoratul. Apoi a învățat la Universitatea din Liege și Institutul Electrotehnic Montefiore din aceeași localitate. Pentru că la Paris se înființase o instituție de învățământ care-l atrăgea în mod deosebit, s-a înscris la aceasta și, în 1910, era pe primul loc între cei șaizeci și șase de absolvenți ai Școlii Superioare de Aeronautică și Construcții Mecanice.
Tot timpul a fost atras de noutăți și de creația tehnică, astfel încât profesorul Xenopol îl considera pe tânărul Henri „argintul viu greu de stăpânit, cel a cărui curiozitate crea totdeauna o întrebare în plus, oricât de lămurită ar fi fost problema”. Din tinerețe a avut realizări tehnice de excepție, dar anul 1910 este poate cel mai important pentru el și istoria științelor, pentru că a propus (la 30 mai) și a primit brevetul (la 22 octombrie), la Paris, pentru prima dată în lume, un nou tip de Propulsor pentru avion, devenind inventatorul și „părintele” avionului cu reacție. Alături de această invenție, majoritatea cercetătorilor mai citează (din noianul de brevete obținute) încă cinci de importanță crucială: avionul bimotor (1911), „efectul Coandă” (1934), aerodina lenticulară (un aparat de zbor cu decolare și aterizare verticală, 1935), obținerea apei potabile din apă marină (1953) și realizarea unui rezervor oceanic submersibil pentru țiței (1969).
Prezența din acest an a replicii avionului „Coandă 1910”, la o sărbătoare atât de importantă a aviației mondiale, este recunoașterea meritelor marelui savant, tot așa cum pasionații de istoria aviației de la ARPIA Craiova merită tot respectul. Sperăm că vor fi intensificate și eforturile pentru refacerea Muzeului „Henri Coandă” din Perișor-Dolj, despre care am aflat că autoritățile locale s-ar preocupa.
Notă: Sursele folosite pentru însemnarea de față sunt: articolul Coandă 1910 la Muzeul Aerului Le Bourget, postat de Marius Zgureanu pe https://www.rumaniamilitary.ro, pagina de Facebook M. J. Marinescu și fișa biobibliografică „Henri Coandă” din lucrarea noastră „Oameni și cărți din Piemontul Bălăciței”, apărută de curând.
|
Rodica Pospai Păvălan 11/12/2019 |
Contact: |
|
|
