Deshămarea de la pământ
Febra alegerilor? Doar în establishmentul nostru politic, cu partide vechi, cu partide noi, încropite din ideologii vechi, care ideologii au trecut prin operaţii estetice…Aici e febră, mişcare browniană, cu electroni care sar de pe orbita unui partid pe orbita altuia, în funcţie de fes şi de interes.
Poporul, ameţit de iuţeala de …gură a actorilor politici şi de propria nebăgarea de seamă, speră…
Cândva , poetul spunea: “ Între înger şi drac/Trage omul sărac,/Înhămat la pământ.” ( Pământul deocamdată – Adrian Păunescu). Parafrazând, am putea spune astăzi: Între drac şi alt drac/Speră omul buimac/Înhămat la pământ.
Dacă nu s-ar lăsa omul înhămat la pământ, adică la binele şi la mai binele ce ar decurge din rezolvarea grijilor acestei vieţi, dracii ar fi uşor daţi de gol. Sfredelin, Ghiborţ, Bale-lungi, Amărel* şi legiunile de colegi, sunt pe val. Balta globală are aşa de mult peşte, că riscă să li se rupă plasele…
Cu uşile larg deschise,supermaketurile, hipermarketurile, păşuni superbogate, într-un perpetuu “Black Friday”, îşi aşteaptă oile…Sfredelin, Ghiborţ, Bale-lungi, Amărel şi colegii, nevăzuţi, aflaţi printre rafturile doldora de mărfuri, se fac luntre şi punte, frate cu …clientul, ca acesta să nu iasă cu tolba goală…pentru o viaţa mai bună ( filozofia Carrefour), să fim sănătoşi şi la pungă groşi ( filozofia Catena, farmacia inimii)
Aceste “ păşuni” supermoderne, îi fac concurenţă lui Hristos, care spune:
Eu sunt ușa. De va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla./Furul nu vine decât să fure și să'njunghie și să piardă. Eu am venit ca viață să aibă, și din belșug s'o aibă. (Ioan 10, 9-10 BVA)
“Binecuvântează, Doamne, intrările şi ieşirile noastre!” nu se referă la intrarile şi ieşirile templelor comerţului
Viaţa de care vorbeşte Hristos şi belşugul acesteia, sunt cu totul altceva…Nu arareori, creştinii ( şi ortodcşi) fac o regretabilă ( chiar fatală!) confuzie…Cei cu oarecare experienţă bisericească, sunt convinşi că statutul social la care au ajuns şi belşugul din casă este un semn de mântuire, iar cei care, din raţiuni de ambianţă profesională seculară ( sau chiar din convingere!) s-au îndepărtat de Hristos (că dă bine), sunt convinşi că ceea ce au realizat în viaţă şi pentru viaţa aceasta, se datorează tocmai acestei îndepărtări. Întoarcerea ar însemna pierderea acumulărilor. Aşa că se înhamă şi mai tare la pământ, punând icoanele, candelele, cărţile de rugăciuni etc. sub obroc, şi chiar umplându-şi casele cu reprezentări ale lui Sfredelin, Ghiborţ, Bale-lungi, Amărel…În timp, aceștia au efectul unei bombe cu neutroni: ucid tot ce-i viu și lasă lucrurile neînsufleţite intacte.
Hristos se referă la viaţa “ lucrului nemuritor”, a sufletului, iar belșugul acestei vieţi constă în belșugul binecuvântărilor dumnezeiești în această viaţă și mulţumirile pe care le aducem, comoară cu care se “ cumpără” viaţa veșnică. Comoara se adună prin viaţă echilibrată, cumpătată și renunţare întru Hristos, la ce este de prisos, adică la deshămare treptată de la pământ, așa cum fac sfinţii, modelele nostre:
“Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioasă Maică Parascheva, duhul tău.” (Troparul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași)
Viaţa este un șir de alegeri, dar singura care ar trebui să ne dea febră este: Lucru cel nemuritor sau înhămarea la pământ?
|
Nicușor Gliga 11/7/2019 |
Contact: |
|
|
