Prețuirea creației exilului și diasporei românești
Duminică, 3 noiembrie 2019, la Muzeul de Artă Craiova, sub genericul Jurnaliști uitati, a avut loc o prezentare a vieții și activității ziaristului și scriitorului Mircea Popescu, puternică personalitate culturală a exilului românesc, prilejuită de împlinirea a 100 de ani de la nașterea sa. Manifestarea s-a desfășurat sub egida Revistei Mozaicul și a fost organizată împreună cu revista Antilethe și Filiala Dolj a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
După ce a început studiile de Filologie în țară, în anul 1940 Mircea Popescu a primit o bursă de studii la Roma, unde, doi ani mai târziu, și-a trecut, primind calificativul „Magna cum laude”, examenul de licență și a devenit profesor de limba și literatura română la Universitatea din Milano. Evenimentele care s-au petrecut în țară după încheierea războiului, l-au determinat să nu se mai întoarcă și, în condițiile grele ale exilului, a promovat cultura română, atât prin intermediul limbii italiene, cât și prin adresare directă conaționalilor săi care aleseseră aceeași grea cale a vieții pe meleaguri străine. Preocupările literare s-au concretizat prin traduceri în limba italiană (cu predilecție din Arghezi și Sadoveanu), prezentarea unor cărți sau a unor reviste românești, efectuarea unor studii dedicate în special literaturii Unirii. A fost jurnalist la Radio Milano și Radio Vatican. A scris compendiul Istoria literaturii române, în italiană, apărut în țară la Editura Jurnalul Literar, în anul 2001. A fost iubit de studenții săi, a colaborat cu alți mari români care se aflau în Occident și a purtat cu mai mulți o vastă corespondență. Între aceștia se află: Mircea Eliade, Vintilă Horia, George Uscătescu sau Virgil Ierunca, cel care îl caracteriza pe Mircea Popescu prin sugestivele cuvinte: „un cărturar, un ziarist și o conștiință“.
În țară au apărut relativ târziu informații mai detaliate despre cercetătorul, profesorul și jurnalistul Mircea Popescu, cea mai cunoscută sinteză fiind volumul Mircea Popescu. Un scriitor, un ziarist, o conștiință, apărut la Editura Muzeului Național al Literaturii Române, în anul 2013, cu o prefață de Sorin Alexandrescu (nepot al lui Mircea Eliade). Studiul introductiv, notele și comentariile au fost asigurate de Mihaela Albu și Dan Anghelescu, doi dintre cercetătorii care și-au dedicat o bună parte din activitate recuperării creației literare și culturale a exilului românesc, iar postfața a fost scrisă de Simona Coleș Popescu, nora lui Mircea Popescu.
Revista Antilethe, care apare la Craiova de trei ani și, în ultima vreme, Revista Mozaicul sunt publicațiile pe care se sprijină activitatea cercetătorilor pe care i-am menționat .
În evocarea organizată la Craiova, prof. univ. dr. Mihaela Albu a vorbit despre Mircea Popescu – un reprezentant al românității în exil, prezentând publicului principalele repere ale vieții și activității omagiatului, implicarea în dinamizarea activitățiilor de promovare a românismului și câteva dintre caracteristicile operelor sale. La rândul său, Dan Anghelescu s-a referit la elementele de unicitate din creația reprezentanților exilului românesc, la modul cum o mână de oameni, în exil, „au încercat să reconstruiască, să asigure o nouă dăinuire a culturii, a literaturii și spiritualității românești, pe un alt teritoriu geografic, atunci când, în țara lor de origine, acestea nu mai aveau drept de existență“. În continuare, profesorul universitar George Popescu, poet, critic literar și italienist remarcabil, a evidențiat aspecte inedite ale contextului în care s-a desfășurat viața și activitatea lui Mircea Popescu, relaționarea acestuia cu mediul literar și cultural din țara care l-a adoptat.
Cea de a doua parte a întâlnirii de la Muzeul de Artă a constat în lansarea cărții Dictatura fericirii, semnată de artistul plastic și scriitoarea Tatiana Jilavu, craioveancă viețuitoare de peste două decenii în Occident, în principal în Belgia și Spania. Anual aceasta vine în Craiova timp de câteva săptămâni, fie pentru vernisajul câte unei expoziții de artă plastică, fie pentru lansarea unei noi cărți, astfel încât numărul numărul expozițiilor pe care le-au putut viziona craiovenii este de aproape zece, iar cartea prezentată acum a fost cea de a cincea.
Au vorbit despre această carte scriitorii craioveni Nicolae Marinescu, Mircea Pospai și Ion Munteanu, precum și, firește, autoarea.
Deși a fost zi de duminică, sala a fost arhiplină, iar Editura Aius, Revista Mozaicul și Revista Antilethe reușesc să demonstreze, încă o dată, că implicarea în activitatea de recuperare a creației unor oameni valoroși din exilul românesc și stimularea creatorilor care astăzi se află în diaspora, este bine primită de public și se constituie într-o necesară datorie.
|
Rodica Pospai Păvălan 11/4/2019 |
Contact: |
|
|
