Literatura si viata ( II )
În introducerea la cartea sa Amusing Ourselves to Death (1985), regretatul futurolog american, Neil Postman, ironizează satisfacţia egoistă cu care concetăţenii săi au întâmpinat anul 1984, constatând că coşmarul orwellian, ce bântuia într-o bună parte a omenirii, lăsase neatinse meleagurile amerindiene. Bastionul democraţiei supravieţuise şi beneficiarii se felicitau reciproc uitând că mai exista şi o altă prezicere literară. Ceva mai veche decât a lui Orwell şi mai puţin cunoscută, dystopia lui Aldous Huxley, Brave New World (1932) este însă nu mai puţin înfricoşătoare.
Afirmându-se printre britanici, în perioada interbelică a secolului XX, ca un scriitor de seamă ale cărui opere exprimau o profundă neîncredere în curentele politice şi tendinţele tehnologice ale epocii, Huxley descrie prophetic, în Brave New World, o orânduire viitoare în care populaţia Statului Mondial este condusă nu prin forţă ci prin condiţionare psihologică, distracţii şi plăceri. Cetăţenii acelei societăţi ─ situată în anul 2540 ─ ca să nu devină o povară inestetică, sunt reciclaţi obligatoriu la 60 de ani prin sinucidere asistată şi cremaţiune, iar reproducerea se face artificial în incubatoare guvernamentale unde copiii sunt fabricaţi în caste predeterminate folosind manipulări genetice. De pildă, majoritatea populaţiei de sex femenin produsă in vitro, se sterilizează în tipul gestaţiei, prin expunerea fetuşilor la hormoni masculini. Copiii sunt indoctrinaţi prin hipnopedie (sugestie în somn) cu lozinci de tipul “istoria este nonsens”, ilustrând concepţia modernistă potrivit căreia faptele istorice sunt dezagreabile şi irelevante şi ca atare statul efectueaza erdicarea tradiţiilor şi a culturii din memoria colectivă.
Alte lozinci, ca de exemplu “fiecare aparţine altuia,” reflectă principiul marxist de înlocuire a drepturilor individuale prin falsul interes comunitar, iar “nu lăsa pe mâine plăcerea ce o poţi avea azi” este expresia convingerilor hedoniste proclamând satisfacerea imediată a poftelor, cele sexuale fiind permise de la vârsta de cinci ani. Importanţă covârşitoare în societatea viitorului o are folosirea pe scară largă a drogului numit soma, care influenţează direct creierul producând instantaneu fericirea. Distribuită cu largheţe de guvern, soma este pulverizată chiar şi asupra mulţimilor nemulţumite, revoltele incipiente terminându-se astfel în crize de nestăpânită hilaritate.
Eroul principal al dystopiei, Helmholtz Watson, face parte din casta superioară şi este profesor la Colegiul de Inginerie Emoţională. Specialitatea lui este compunerea lozincilor pentru programele de hipnopedie. Deşi se bucură de tot confortul şi numeroase privilegii oferite de brava lume nouă el simte că ceva important totuşi îi lipseşte. După ce descoperă că poate gândi independent, acţiune considerată subversivă, Watson realizează că nu are demnitate umană. Statul Mondial este o suprastructură dezumanizată, cetăţenii căruia sunt de fapt obiecte, sclavi fără valoare. Spre deosebire însă de societăţile anterioare tirania elitei viitorului se exercită prin plăceri şi nu prin violenţă. Când instigă o revoltă la un dispensar pentru droguri, Watson este arestat şi adus în faţa lui Mustafa Mond, unul dintre Controlorii Lumii. Acesta încearcă să-l convingă că scopul final al societăţii este fericirea universală chiar dacă adevărul, marea artă şi libertatea ştiinţifică sunt sacrificate. “Dumnezeu este incompatibil cu maşinile, cu medicina şi cu fericirea universală” spune controlorul, de aceea creştinismul a trebuit eliminat. Credinţa cere stăpânire de sine, sacrificii şi uneori eroism, dar civilizaţia nu are nevoie de nobleţe şi eroism, acestea fiind semne de ineficienţă politică. “Nu poţi avea o civilizaţie de durată fără vicii şi fără satisfacerea nelimitată a plăcerilor” îi predică Mond revoltatului. Deoarece Watson nu se lasă convins este exilat în pustietăţile Arhipelagului Falkland, unde nu va mai primi soma şi nici nu se va bucura de înlesnirile de până atunci. El se resemnează, sperând că acolo va avea răgaz să scrie beletristică bazată pe sentimente, idei şi adevăr. Din nefericire pentru Watson în societatea viitorului nu mai există amatori de artă şi nici public dornic să citească.
Comparând dystopiile lui Orwell şi Huxley, Neil Postman a remarcat pertinent că în timp ce lui Orwell îi era frică de cei ce interzic cărţile, Huxley se temea că în absenţa cititorilor nu va fi nevoie să fie interzise. Orwell se temea de un regim ce ne va lipsi de informaţii, ascunzându-ne adevărul, iar Huxley se temea că vom fi inundaţi într-un potop de informaţii fără însemnătate în care adevărul se va pierde şi noi vom deveni pasivi. Huxley a observat că marilor gânditori raţionalişti le-a scăpat din vedere infinita sete omenească de distracţii, el fiind de părere că ceea ce iubim ne va distruge, spre deosebire de Orwel care credea că ceea ce urâm ne va distruge. De altfel în Brave New World Revisited, sechelă publicată în 1958, când dystopia orwelliană triumfa în estul Europei şi Asia, Huxley a conchis că simultan, occidentul evolua spre brava lume nouă mai repede decât şi-a închipuit el.
Şi dacă suntem cinstiţi cu noi înşine trebuie să recunoaştem că în jurul noastru convieţuiesc deja elementele viitorului huxleyan. Acum patruzeci de ani sinuciderea era o crimă; astăzi medicii sunt forţaţi să ajute pe sinucigaşi, omorându-i şi ne putem aştepta ca în deceniile următoare sinuciderea să devină obligatorie la o anumită vârstă. Canabisul se vinde liber şi va fi urmat curând de alte “recreation drugs” şi produse alimentare, inclusiv băuturi, conţinând droguri.
Sterilizarea femeilor condiţionează acordarea ajutoarelor destinate lumii a treia.
Masele urmează necritic media, repetând sloganurile corectitudinii politice ce promovează propaganda ateistă, desconsiderarea căsătoriei, discreditarea familiei şi folosirea biotehnologiei în scopuri contrare vieţii.
Lista este mai lungă, dar nimeni nu se alarmează, publicul fiind ocupat să vizioneze programe tv asezonate cu omoruri şi scene explicite de sex.
British Columbia
|
Gabriel Watermiller 10/16/2019 |
Contact: |
|
|
