Intr-un apus de viaţă
fiului meu, Titus, violonist dincolo de ocean
Mai ştii atunci când te ţineam de mână Să poţi urca şovăitor o treaptă, Când îţi iertam surâzător o faptă? Ţineai vioara sub bărbie până
Trasa arcuşu-n cer o cale dreaptă Şi deşira uimirea ghem de lână. Şi-acum acorduri în auz se-ngână Şi-n sală mama să apari aşteaptă.
Nu s-au pierdut isprăvile în ceaţă. Pe-atunci prin fapte vieţuiam anost. Abia târziu mi-a răsărit în faţă
Sonetul blând, să-mi împlinesc un rost. Odată doar, într-un apus de viaţă, Tu, fiul meu, să afli că am fost.
Azi e ziua fiului meu, Titus. La Multi Ani, dragul meu, cu toatå afectiunea unui pårinte de peste måri si tåri, adicå din aproapele-departe.
|
Adrian Munteanu 10/8/2019 |
Contact: |
|
|