George Sorescu la 92 de ani
Cunoscutul profesor universitar craiovean, istoricul și criticul literar, poetul, prozatorul și eseistul George Sorescu a ajuns la vârsta de 92 de ani și este încă o prezență remarcabilă în viață literară a Craiovei.
Toți profesorii și studenții care s-au perindat de-a lungul anilor pe la Facultatea de Litere din Craiova îi poartă respectul ce se cuvine unui om care, practic, este fondator al acestei instituții de învățământ superior, ajungând la Craiova, ca profesor la Institutul Pedagogic, încă din anul 1961 și trecând, din 1964, la ceea ce s-a numit Facultatea de Filologie, chiar dacă, în timp, a purtat mai multe denumiri.
George Sorescu s-a născut la 23 septembrie 1927, în comuna Bulzești, ca fiu al agricultorilor Ștefan și Niculina Sorescu. A fost primul din familie care a ajuns la liceu și la facultate, devenind omul care i-a ajutat mai înapoi pe frații mai mici, inclusiv pe Marin Sorescu, să își croiască un drum în lumea literelor. George Sorescu a fost apreciat întotdeauna ca profesor de marcă, unul dintre oamenii de catedră care rămân în memoria studenților, dar și ca remarcabil scriitor. Marin Sorescu însuși îl consideră „mentorul școlit” al său, iar în interviuri acordate de-a lungul timpului George Sorescu mărturisește prețuirea pe care a avut o pentru talentatul său frate și dragostea cu care a acordat ajutor tuturor celorlalți din familie.
Este absolvent al apreciatului liceu craiovean „Frații Buzești” (1949) și al Facultății de Filologie din București, promoția 1953, tot la această instituție obținând doctoratul în anul 1970, cu lucrarea Gheorghe Asachi. Viața și opera, publicată în același an. Debutul publicistic se petrecuse, cu versuri, în Oltenia literară, în anul 1957.
Numărul cărților sale se apropie de douăzeci, dintre care menționăm: volumele de versuri Înoarcerea Euridicei (Editura Albatros, București, 1970), Desen sonor (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1978) și Aripi în timp (Editura Spicon, Târgu Jiu, 1994); cărțile de istorie și critică literară Structuri erotice în poezia română (Editura Cartea Românească, București, 1982, încununată cu Premiul Uniunii Scriitorilor în 1983), Scriitori români. 1830-1870. Sinteze literare (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1991); volumul de nuvele Neodihna vămilor (Editura Universalia, Craiova, 1993).
După dispariţia prematură a lui Marin Sorescu, George Sorescu s-a ocupat intens de recuperarea și publicarea postumă a manuscriselor fratelui său. Cu toate că, după mărturisirile sale, o parte dintre manuscrise au dispărut, a reușit să publice până acum peste 30 de volume, dintre care șapte reprezintă jurnalele de călătorie ale lui Marin Sorescu. Această muncă a fost unanim apreciată, inclusiv cu Premiul „Marin Sorescu“ al Academiei Române.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1980, iar pentru scrierile sale a fost recompensat de-a lungul carierei cu mai multe premii literare și cu peste 40 de diplome și distincții importante.
Despre opera sa s-au exprimat numeroși critici literari, precum Dumitru Micu, Ov. S. Crohmălniceanu, TeodorVârgolici, Florea Firan, Marian Popa, Ion Rotaru și alții.
L-am revăzut de câteva ori, în ultimii ani, pe profesorul George Sorescu, la manifestări culturale.
Chiar dacă se simte pe chip trecerea anilor, a rămas o minte deosebit de lucidă, așa încât nu ne surprinde o declarație recentă, acordată într-un interviu publicistului craiovean Ion Jianu: „Privind retrospectiv, activitatea mea spirituală îşi găseşte expresia în lucrările publicate şi în activitatea didactică. Este o perioadă de reflecţie care vizează, fireşte, numărul de ani. Sunt încă optimist în ceea ce priveşte viitoarea activitate spirituală, pentru că ea îşi va găsi expresia în alte lucrări pe care sper să le public”.
Îi dorim să se împlinească aceste gânduri și să aibă în continuare ani mulți, cu sănătate și roade spirituale.
|
Rodica Pospai Păvălan 9/30/2019 |
Contact: |
|
|
