Renascentist modern: Vlaicu Ionescu
Vlaicu Ionescu este cunoscut în România mai mult prin scrierile și interpretările predicțiilor profetului de origine franceză din secolul XVI, Nostradamus. Domnul. Ionescu a publicat mai multe cărți și studii pe această temă, printre care în 1976 Mesajul lui Nostradamus despre era proletară. Cartea face predicții despre distrugerea sistemului comunist și prăbușirea URSS. Cu referire la România, Vlaicu Ionescu declară că a putut descifra în catrenele francezului o serie de evenimente majore din istoria ei: Unirea principatelor, Războiul pentru independență, invazia sovietică din 1944, revoluția din 1989, moartea lui Nicolae Ceaușescu. Și unii îl consideră pe Vlaicu Ionescu un fel de Nostradamus.
Vasta operă artistică a lui Vlaicu Ionescu este mai puțin cunoscută. Cu ocazia împlinirii a 50 ani de la o expoziție făcută de Vlaicu la Biblioteca Universitară din București în 1969 cele două fete ale lui (Simona Budeiri, arhitectă și Alina Graff, specialist în matematică aplicată) au inițiat anul acesta organizarea a două expoziții în zona New Yorkului. Prima, Desene și Picturi de Avangardă – Vlaicu Ionescu, se ține în frumoasa sală Martucci Gallery a bibliotecii publice din Irvington, New York (Septembrie 7 – Octombrie 30, 2019). A doua va avea loc în Middletown, New Jersey (Noiembrie 7-Noiembrie 30), o retrospectivă și mai extinsă, cu peste 40 de tablouri/desene din toate perioadele importante, incluzând și cele abstracte/simbolice dar și cele figurative (peisaje, naturi moarte), mult apreciate de colecționari și privitori. Curatoarea expoziției din Irvington este Simona Budeiri.
Vernisajul expoziției din Irvington a avut loc în după masa zilei de Septembrie 7, 2019. Cum se obișnuiește, vizitatorii s-au perindat rând pe rând la diferite ore.
La vernisaj fetele artistului au invitat-o să prezinte opera lui Vlaicu Ionescupe poeta și scriitoarea Doina Uricariu, fostă Directoare a Institutuului Cultural Român (ICR) din New York. Este de la sine înțeles că aceasta este cea mai potrivită persoană să vorbeasca despre creațiile lui Vlaicu Ionescu, căci dânsa a publicat o minunată monografie în 2012 cu întreaga gamă a lucrărilor de artă ale artistului, Vlaicu Ionescu: Artistul. (Cartea se găsește pe Amazon; din păcate nu este pusă cu opțiunea de a se putea răsfoi.)
Doina îl consideră pe Vlaicu Ionescu un artist disident care a refuzat să facă concesii ideologice și politice sau să abandoneze imperativele artistice ce-i definesc opera.”
Dânsa a explicat că expoziția prezintă doar o mică parte din vasta operă a lui Vlaicu Ionescu, și anume perioada de mijloc (“mezzo del camin”), cu piese create între anii 1960 -1980. Doamna Uricariu le descrie ca fiind în stil “expresionist-abstract- mistic”.
Doina a vorbit liber în română, iar pentru cei de limbă engleză a tradus simultan deosebit de iscusit Livio Dimitriu, arhitect și autor, care predă la cunoscuta scoală de artă Pratt din Brooklyn.
Doamna Uricariu a făcut o prezentare de excepție ce a captat publicul, prin carisma vorbei sale, profunda ei cunoaștere a operei lui Vlaicu, cu experiența ei ca autoare și editoare de cărți de artă, vasta ei profunzime de înțelegere ca intelectual pe multe planuri, și sensibilitatea sa de poetă. Prezentarea doamnei Uricariu a surprins și pe cei familiari cu monografia Vlaicu Ionescu, căci “Doina totdeauna vine cu ceva nou”, mi-a spus Alina.
Expoziția este bogată și foarte profesional amenajată și conține 15 picturi și 12 desene.
Desenele sunt în cerneală India executate pe cartoane Bristol, de dimensiuni variate de la 12 x 9 inchi la 24 x 18 inchi, în creioane colorate pe cartoane pentru ilustrații și litografii. Picturile sunt făcute în ulei pe placaj sau pe pânză, ulei, lac și nisip pe Mansonite de dimensiuni între 17 x 21 inchi până la 46 x 37 inchi. Unele sunt în medii mixte, fie pe suport de carton sau din lac aplicat pe pânză.
Operele lui Vlaicu Ionescu din expoziție conțin exemple de misticism și simboluri pe care artistul le-a folosit de-a lungul vieții lui artistice: scara ca simbol al ascensiunii spirituale; oul ca simbol al creației sau al nașterii lumii; yin și yang – jocul îmbinării perfecte, conceptul dualismului, muntele ca centru al lumii așa cum apare în numeroase culturi; geometria sacră ; Secțiunea de Aur, care apare în natură, artă și arhitectură, o temă esențială în arta lui Vlaicu Ionescu, ca o legătură între structura omului (microcosm), și cea a Universului (macrocosm); Möbius Band cu volum ca simbol al trinității; simboluri astrologice, simboluri alchimice, și altele.
La lansarea monografiei făcută în 2013 la Librăria Rizzoli din Manhattan Dr. Claude Cernuschi, profesor de istoria artei la Boston College a spus despre picturile lui Vlaicu Ionescu “Sunt foarte puține aspectele artei secolului XX care să fi scăpat atenției ochiului ager al lui Ionescu și curiozității lui intelectuale. Soliditatea și calitățile tectonice ale operei lui Cezanne, culoarea lui Matisse, ingredientul analitic și fragmentarea spațială a Cubismului, intensitatea emoțională și execuția rapidă a Expresionismului, juxtapozițiile jucăușe și imaginative ale Suprarealismului, ba chiar și tehnica radicală de a picta a lui Jackson Pollock. Digerând toate aceste tendințe diverse, Ionescu și le-a însușit, injectându-le o calitate idiosincratică personală care poate fi imediat recunoscută ca a lui proprie.” La toate acestea eu aș adăuga despre picturile lui Vlaicu Ionescu că preiau și elemente din Suprarealismul lui Salvador Dali și Victor Brauner, iar despre desenele lui, că în ele apare dinamismul, complexitatea și jocul misterios al liniilor și formelor alambicate din desenele lui Escher.
Operele lui Vlaicu au o amprentă specială, el captând în desene și picturi toată vasta lui cultură și înțelegere a filozofiei și astrologiei, integrând și exprimând misticism și spiritualitate. Apoi muzica, filozofia, și matematica – căci interpretarea profețiilor lui Nostradamus implică și multe calcule precise de ani și perioade istorice, domeniile care l-au interesat pe Vlaicu Ionescu, sunt toate înrudite, fiind domenii de o deosebită profunzime, forțe complexe, accesibile doar puținelor minți umane, acelor minți speciale cu gândire și simțire adâncă. Iar combinația intereselor lui Vlaicu din toate aceste direcții în expresia artistică cu sens de mister și simboluri atrage ochiul privitorului, îl intrigă și îi stârnește plăcere vizuală și spirituală și ne face sa îl consideram pe Vlaicu Ionescu ca pe un iscusit renascentist modern.
Alina mi-a spus: “Plecarea tatei în 2002 dintre noi mi-a lăsat un gol imens.” După vizionarea operelor din expoziția recentă și a video-urilor unde Vlaicu vorbește despre Nostradamus (revărsând pe un ton calm și cu blândețe în glas, clar-viziune și bogate cunoștințe științifice) o înțeleg bine pe Alina. Dar dacă acest gol intră în orânduiala lucrurilor pe pământ, fiicele lui Vlaicu au umplut frumos, chiar dacă numai parțial se poate umple acest gol, cu o expoziție de excepție, care scoate în evidență talentul și renascentismul lui Vlaicu Ionescu.
Notă biografică.
Ionescu s-a născut în 1922 la București ca fiu și nepot de preoți ortodocși. Prima lui expoziție de artă a făcut-o la 19 ani în 1941. În 1945 câteva piese de ale lui au fost incluse într-o expoziție de grup la Ateneul din București a unor importanți artiști români (printre care și Ion Țuculescu).
Ionescu a urmat filozofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.
El descoperă scrierile astronomului Nostradamus încă de pe băncile facultății, pe când avea doar 20 de ani, și le va interpreta întreaga lui viață.
Perioada între 1945-68 a fost de comunism acerb, și nu i-a permis lui Vlaicu să facă nimic în domeniile care îl atrăgeau. A lucrat ca grafician pictând doar pentru propria lui plăcere. În 1968 atmosfera politică s-a destins puțin în România și aceasta i-a permis artistului să facă două expoziții, în 1968 și 1969.
Câțiva critici de artă din Germania și Franța, care au venit la acele expoziții apreciind profunzimea și calitatea artistică a lucrărilor lui Vlaicu Ionescu, l-au invitat să expună la München. Acesta a fost punctul crucial al schimbării traiectoriei de viață și carieră a artistului.
Vlaicu Ionescu s-a hotărât să rămână în vest și după câtva timp a venit și soția lui. Ionescu a predat filozofia la Volkhochshule din München.. În 1971 a emigrat în SUA unde a lucrat ca restaurator de picturi devenind și un pasionat colecționar de artă.
Aici a continuat să picteze, a făcut mai multe expoziții, în Statele Unite, Germania, România, Italia și Franța. A fost distins cu premiul Academiei “Leonardo da Vinci” din Roma și Premiul Academiei Internaționale de la Luttčce la un concurs internațional din Paris.
A scris articole și cărți despre artiști, inclusiv despre Constantin Brâncuși și Salvador Dali. A studiat cu pasiune scrierile lui Nostradamus publicând lucrări științifice și cărți pe această tema care l-a pasionat toată viața.
de Ileana Costea
22 Septembrie, Los Angeles, California
©Autoarea reţine drepturile de copyright pentru acest material.
|
de Ileana Costea 9/22/2019 |
Contact: |
|
|
