80 de ani de la prima emisiune în limba română la Radio Londra
Radio Londra a transmis, acum 80 de ani, în 15 septembrie 1939, prima sa emisiune în limba română (la două săptămâni după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial), tot atunci fiind creată Redacţia română. Scopul înfiinţării secţiilor în limbi străine a fost să contracareze propaganda nazistă şi să prezinte ascultătorilor o imagine cât mai apropiată de realitate. Anul 1989 a făcut posibil ca BBC World Service să deschidă birouri la Bucureşti şi Chişinău. Redacţia în limba română a BBC şi-a încetat activitatea începând cu 1 august 2008 (decizia s-a luat în urma unei reevaluări a structurii BBC WS, din perspectiva bugetului instituţiei)
Iniţial, angajaţii nu făceau decât să traducă şi să citească la microfon ştirile redactate în engleză pentru toate secţiile BBC-ului. Dar autorităţile de atunci din România au înţeles repede pericolul pe care Radio Londra îl prezenta pentru ele şi au început să-l bruieze.
Odată cu încheierea războiului, unii s-au întrebat dacă secţiile externe BBC mai aveau vreun viitor. Răspunsul l-au primit rapid, în 1947, odată cu coborârea cortinei de fier peste Europa, cum s-a exprimat Churchill.
A fost apogeul serviciilor externe, BBC transmitea pe unde scurte în 47 de limbi străine şi avea 3000 de angajaţi.
În această perioadă activitatea postului a început să se diversifice. Pe lângă buletinele de ştiri au fost introduse treptat analize politice, relatări, programe istorice realizate de Ion Podea, programe culturale, etc.
Alexandru Hamburgher, fost campion al României la tenis, înainte de război, a început să transmită o rubrică sportivă iar Mircea Stoe, fost secretar la Legaţia română din Londra, pe care a părăsit-o purtând portretul regelui Mihai, după abdicare, realiza săptămânal o emisiune satirică, ”Bazagonov şi Minciunin”, în care aceste două personaje fictive descriau cu un puternic accent basarabean ce se întâmpla în ţările comuniste.
Activitatea secţiei române se poate împărţi în patru mari capitole: perioada celui de-al Doilea Război Mondial, perioada Războiului Rece intens, până la începutul anilor ’70, cea a aşa numitei destinderi de până la sfârşitul anilor ’80 şi perioada de după prăbuşirea comunsimului în Europa.
***
Anii ’70
”Eu unul am sosit la BBC la 1 decembrie 1970 în plină perioadă de schimbare a gărzii.
Mai lucrau încă o parte dintre primii redactori, Liviu Cristea, Ion Podea, Larry Galia, şi pe unii dintre cei care s-au alăturat ulterior: Mircea şi Victoria Stoe, baronul Stârcea, Ioana Herescu, prinţul Constantin Brâncoveanu, Anca Roiu, Mihai Niculescu, Aurel Bogdănescu.
Majoritatea erau în pragul pensionării. Alţii, care lucraseră aici înainte, cum ar fi Noel Bernard, se îndreptaseră spre alte meleaguri.
Primii din aşa-numita noua gardă de atunci au fost Jimmy Cornel şi Doina Biggs, angajaţi în 1970.
Au venit apoi aproape imediat Nicolae Costin, Christian Mititelu, Horia Barbu, după care Edelina Sterling, Tiberiu Stoian.
De la sfârşitul anilor ‘70 secţia se măreşte la număr. Sosesc la Londra Bendict Adamescu, Cristian Thau, Iosif Klein, după care Adrian Velicu, Ilie Tecuţă, Victor Eskenazy şi alţii.
BBC în limba română transmitea acum emisiuni politice, culturale, istorice, distractive, muzicale etc.
Mulţi dintre redactori erau totuşi frustraţi, nu se simţeau deloc jurnalişti.
În primul rând pentru că, aşa cum spunea atunci un coleg, funcţionam ca un birou de copişti, adică în general traduceam în română ce scriau sau ce relatau alţii. Foarte rar realizam emisiuni originale.
Şi în al doilea rând pentru că «vorbeam la pereţi», adică citeam în faţa unui microfon fără să avem cea mai vagă idee despre cine ne ascultă şi ce părere are despre emisiunile noastre.
Unii ne-au criticat că în acea perioadă ne ocupam prea puţin de România.
Situaţia începe să se schimbe însă pe la sfârşitul anilor ’70 odată cu plecarea în Occident a multor intelectuali români care devin colaboratori ai postului nostru de radio. Ion Negoiţescu, Neagu Djuvara, Petru Culianu, Matei Cazacu, Ion Caraion, părintele Calciu Dumitreasa, pastorul Iosif Ţon şi alţii le vorbesc românilor de la microfonul BBC.
În România «epoca de aur» ajungea la apogeu.
Anii ’80 şi evenimentele din decembrie ’89
În 1984, Christian Mititelu, cu numele de microfon Cristofor Mureşanu devine şeful secţiei în limba română.
La Londra încep să ajungă ştiri demne de încredere din România: nemulţumirea crescândă a populaţiei, revolta de pe Valea Jiului, tulburările de la Braşov.
Pentru prima oară, de la Londra se aude vocea unui basarabean care trăieşte încă în Moldova sovietică, Ion Caţaveică, redactor la revista «Literatură şi Artă» din Chişinău, vorbind la 18 august 1989 despre identitatea naţională a românilor din Basarabia.
În anii ’80, sosesc în redacţia de la Londra Mihai Vasilescu (nume de radio Edgar Şelaru), Ruxandra Obreja (alias Alexandra Ionescu) Oana Lungescu (alias Ana Maria Bota), Marina Dumitrescu, Traian Ungureanu.
Nu multă vreme după preluarea puterii la Moscova de Mihail Gorbaciov, în Europa răsăriteană începe degringolada.
În România însă, aparent, nu se schimbă nimic. Până pe 17 decembrie 1989 la Timişoara. Evenimentele se succed apoi rapid, culminând cu vestea executării soţilor Ceauşescu.
România se desparte de regimul sub care a trăit (alţii ar putea spune că a subzistat) timp de 45 de ani.
Tot atunci se produce schimbarea poate cea mai rapidă şi mai dramatică din întreaga istorie a secţiei române.
Din birourile relativ confortabile din centrul Londrei suntem practic aruncaţi în mijlocul evenimentelor din România.
Vom face oare faţă situaţiei? Nu mai aveam de tradus, ci de relatat de la faţa locului, de intervievat în limba română, foarte adesea oameni care ne priveau cu suspiciune şi nu doar pentru că nu mâncasem salam cu soia.
Şi cum aveam să evităm obstacolele puse de cei care nu puteau sau nu voiau să-şi schimbe mentalitatea, cei care strigau peste tot «nu ne vindem ţara!»?
Cei mai uluiţi de rezultate am fost chiar noi, până ce ne-am dat seama că era poate şi de aşteptat.
Aveam în spate cea mai solidă pregătire jurnalistică din lume.
Anii ’90
În redacţie sosesc valuri de oameni noi: Petru Clej, Rodica Culcer, Răzvan Scorţea, Stelian Dorobanţu (alias Victor Bratu), Dan Goanţă, Alexandru Hancu, Sorin Matei, Sorin Ştefan, Adrian Chiculiţă, Tiberiu Sandu, Ana Perescu, Delia Radu, Raluca Dana Cotruţă, Andrei Vornic, Nicolae Teodorescu, Anca Toader, Vlad Georgescu şi alţii.
Decidem să organizăm expoziţii itinerante în România cu un autobuz londonez cu etaj ca să-i cunoaştem personal pe cei care ne ascultă cu fidelitate de zeci de ani.
Primirea care ni s-a făcut peste tot a fost extraordinară.
Încep să se dezvolte rapid biroul de la Bucureşti şi echipa de la Chişinău.
La Bucureşti lucrează acum Carol Sebastian, Rodica Chelaru, Gelu Trandafir, Dan Tăpălagă, Sorin Şerb, Ovidiu Şimonca, Daniel Popică, Aura Neag, Cristina Ştefănoiu, Nae Bădulescu, Ionuţ Iamandi, Livia Săplăcan, Mircea Zamfir, Andrei Manolescu şi alţii.
La Chişinău, după Sandu Canţâr şi Liliana Viţu, vin Lilia Cojocaru, Maia Metaxa, Corneliu Rusnac şi Marin Turea.
În ultimii 15 ani de existenţă, secţia română a BBC devenise bine stabilită în România.
Practic nici o personalitate importantă din viaţa politică, socială şi culturală nu mai scăpa neintervievată de BBC sau de vreo discuţie la masa rotundă.
Nu au mai avut loc alegeri parlamentare, prezidenţiale sau locale fără intervievarea extensivă a candidaţilor.
Dezbaterile parlamentare au fost permament relatate şi analizate.
Reportajele de peste tot din ţară, revista presei, etc., toate au făcut din BBC România o prezenţă invidiată în mass media.
Emisiunile se diversificaseră mult şi în documentarele noastre am tratat de multe ori teme care erau voit sau întâmplător ignorate de alte posturi de radio: subiecte politice, sociale, culturale, religioase, schimburi de idei.
Din aprilie 2004, şase din cele opt emisiuni zilnice au fost transmise din studiourile de la Bucureşti.
Iar biroul de la Chişinău devenise forţa motrice de la baza transmisiunii zilnice de la ora 18.00 (ora Londrei) pentru Republica Moldova.
De la reorganizarea secţiei, acum câţiva ani, la redacţia din Londra mai lucrau doar câţiva redactori.
Biroul din Bucureşti avea însă un personal de 30 de oameni.
Pe 25 iunie 2008, BBC World Service a decis să închidă redacţia sa în limba română de la 1 august.
Redacţia în limba română era ultima din BBC World Service într-o limbă alta decât limba engleză, care, în 2008, mai transmitea într-o ţară membră a Uniunii Europene.”
BBC Romanian.com
|
Dorian Galor 9/15/2019 |
Contact: |
|
|
