Pe cine să cred?
Contrar atmosferei de fierbere în societatea politică a semenilor noștri din sudul graniței cu Canada, aici la noi acasă, cu numai două luni inaintea alegerilor federale, domnește o liniște asurzitoare, ca și cum nimeni nu ar fi interesat de cel ce va prelua hățurile carului cu destine ale țării și în ce direcție le va conduce.
E greu de înțeles această neobișnuită apatie îmbrățișată de canadieni într-un moment de cotitură istorică atât de importantă ca cel prezent, în care vedem că lumea își modifică pozițiile uitând vechile amiciții, în timp ce consolidează relații geopolitice noi. Nu pot găsi o altă explicație logică al acestui fenomen în afara faptului că în fruntea partidelor ce candidează la rolul de guvernare, nu există o singură personalitate în care omul de rând poate decide cu convingere că acesta este înzestrat cu calități suficient de puternice să reziste influențelor interne și externe, ca să aducă țării succesul dorit. Și nici una din aceste personalități nu încearcă măcar să schițeze concis un tablou a ceea ce dorește să înfăptuiască, menit să însuflețească pe alegători, sugerând viziunea realistică a unor zile mai bune, nu prin lozinci banale și nici prin minciuni desumflate.
Ceea ce pare evident sunt sugestiile unor fapte din trecut adevărate sau inventate ce aruncă puternice umbre de îndoială la adresa celorlalți competitori cu menirea de-a determina alegătorii să nu-și dea votul celor favoriozați.
In Globe în Mail a apărut un articol al unui McGugan ce a întrodus întrebarea: ”de ce suntem guvernați de incompetenți?” Nu de mult rețin că în cartea ”De Remaining of the Day” a lui Kazuo Ishiguro ce a primit premiul Nobel pentru Literatură, unul din personaje afirma că politica nu trebuie încredințată unor amatori cu intenții nobile lipsiți de capacitatea de orientare în ițele încurcate ale politicienilor de profesie. Astfel descoperim că în procesul ridicării la putere a nazismului înaintea celui de-al doilea război mondial, un politician englez de bună credință este manipulat să convingă prim-ministrul Britanic să viziteze Germania în perioada în care Hitler primea defilarea trupelor SS la Nuremberg. Urmările acestui gest sunt bine cunoscute în istorie.
În acest articol, amatorismul politic face obiectul discuției de astăzi. Prim-ministrul Justin Trudeau de-alungul celor aproape patru ani ai mandatului său, ridicat pe înâlțimea extraordinarei lui poziții, se aseamănă cu un balon împins de vânturile ultra-progresiste în toate direcțiile fără știința de-al manevra după plac, fără a privi jos la milioane de suflete ce se zbat în imposibilitatea de-a face față cheltuielilor, nu înțelege nevoile și aspirațiile celor ce i-au dat votul crezând în promisiunile făcute în campania electorală. În acești ani, guvernul Liberal s-a distins într-o serie de măsuri ce-au crescut volumul datoriilor Canadei, ajunse astăzi la peste 20 de miliarde de dolari.
A aderat la iraționalul Acord de la Paris privind Schimbările Climaterice ce s-a lansat cu biruri drastice populației sub forma de carbon tax. A șubrezit capacitatea de acțiune a Forțelor Armate prin reducerea și tărăgănarea achizițiilor de echipament necesar apărării vastului teritoriu aerian, maritim și de teren al Canadei. A stagnat majoritatea proiectelor industriale incluzând pipelines și infrastructură, la care nu trebue uitat, scandalul SNC-Lavalin ce a determinat pe Jody Wilson-Raybold, fostul ministru al justiției să demisioneze.
Pe plan internațional imaginea Canadei a suferit o semnificativă pierdere de prestigiu datorită gafelor făcute de Trudeau în ochii întregei lumi, dintre care este greu de omis escapada cu întreaga familie deghizată din India. Înfumurarea cu care se crede îndreptățit să dea lecții de bună conduită pe principii de justiție socială altor guverne, a creat o vizibilă izolare a Canadei și din acest motiv, nu a putut obține o întrevedere directă cu premierul Chinei la ultima întâlnire a șefilor de state la conferința G-20 din Japonia.
Ca urmare nu e surprinzător că la ultima anchetă publică din 15 iulie 2019 întreprinsă de Ipsos (Glob
al News), 37% din respondenți preferă Partidul Conservativ, 31% pe Liberali, 18% NDP și 7% Green Party. În social media, ziare și televiziune, mulți zeloși și membrii susținători ai multor uniuni beficiare de drepturi speciale din partea Liberalilor, difuzează o avalanșă de imbolduri propagandistice în favoarea lui Trudeau, deși în jurul meu atmosfera indică numai insatisfacție.
Andrew Scheer, ales Speaker of the House of Commons în 2011 la numai 32 ani, a devenit cel mai tânăr speaker în istoria Camerei. În septembrie 2016 și-a anunțat candidatura la conducerea Partidului Conservator. Este focalizat pe o politică de creștere economică, reținere fiscală și e un înveterat oponent al taxei pe carbon. Dorește anularea taxelor pe bunuri și servicii (GST 8%) pentru încâlzirea locuințelor și a energiei electrice, vrea suprimarea interferenței agențiilor ce beneficiază de fonduri străine la dezbaterile privind introducerea noilor legi, și dorește să anuleze legea din BC ce interzice vaselor petroliere accesul în nordul provinciei.
În privința schimbărilor climaterice, Scheer este determinat să oblige pe cei ce depășesc standardul de 40 kilotones pe an de gaze emise să investească în tehnologia reducerii emisiunilor de greeenhouse. Introduce o reducere de taxe de 5% din venit celor ce folosesc tehnologii de reducere a gazelor greenhouse patentate în Canada, și institue un plan de doi ani de credite în ajutorul celor ce introduc în casele lor lucrări de renovare pentru economisirea energiei. Cum am spus mai sus, el se împotrivește aplicării taxelor cap & trade introduse de Lliberali. Șansele lui sunt limitate la faptul că prea puțini oameni au cunoștiință despre el, iar propaganda oponenților lui îl condeiază deja fără dovadă, ca pe-un înveterat dușman al funcționarilor publici ce va nimicii drepturile acaparate de uniuni, va tăia alocațiile din domeniul sănătății, învățământului și a asistenței sociale.
Cu un asemenea climat politic alegătorii pendulează între cele două partide politice, dezorientați de cele ce aud și nu cred că de această dată numărul celor ce se vor îndrepta să-și dea votul în ziua alegerilor va fi prea mare.
Toronro ON
|
David Kimel 8/23/2019 |
Contact: |
|
|
