Valori oltenesti omagiate in Toronto
O ceată de craioveni, majoritatea absolventi ai liceelor Nicolae Bălcescu si liceului Fratii Buzesti, din Craiova s-au intâlnit intr-o frumoasă de zi de august in Toronto –pentru a aniversa evenimente.
S-au depanat si amintiri despre Craiova noastră dragă ( pesonalităti ale urbei, profesori, actori, sportivi, s.a. ) .
S-au amintit personalităti cu rădăcini oltenesti, printre care :
- Marele actor de teatru si film Amza Pelle. născut pe 7 aprilie 1931, la Băileşti. A decedat în data de 12 decembrie 1983, în Bucureşti, la vârsta de 52 de ani. Este înmormântat la Belu.
- Marele sculptor Constantin Brâncuşi - Născut la 19 februarie 1876 la Hobiţa, în judeţul Gorj, A murit pe 16 martie 1957, fiind înmormântat la Paris.
- Eugen Ionescu, creatorul teatrului absurdului este un nume ultracunoscut în lume. Născut la 13/26 noiembrie 1909 într-o familie de funcţionari din oraşul Slatina. Scriitorul şi dramaturgul Eugen Ionescu a încetat din viaţă la 28 martie 1994, la Paris.
- George (Gogu) Constantinescu, omul cu peste 300 de brevete de invenţie George (Gogu) Constantinescu a fost cel care a inventat primul schimbător de viteză şi a participat la construcţia de avioane engleze, tip Bristo. S-a născut pe 4 octombrie 1881 la Craiova..A murit la 11 decembrie 1965, în Marea Britanie.
- Pictorul Sabin Bălaşa,. “Stăpânul romantismului cosmic”, cum a fost numit de critica de specialitate, acesta s-a născut la 17 iunie 1932, în satul Dobriceni, comuna Iancu Jianu, – decedat la 5 aprilie 2008.
- Marin Sorescu poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător, membru titular al Academiei Române. S-a născut la 19 februarie 1936 Bulzati – decedat la 8 decembrie 1996,
- Corneliu Baba (18 noiembrie 1906, Craiova – 28 decembrie 1997,– pictor, cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar şi pentru alte tipuri de tablouri şi ilustraţii de cărţi.
- Dan Iordăchescu (2 iunie 1930, Vânju Mare, bariton român. A făcut studii complementare de canto la Salzburg (Mozarteum 1956), Paris (1958-60) și Roma (1960)
- Jean Mihail (1875-1936) – om de afaceri român din Oltenia, Este considerat unul dintre cei mai bogaţi români din perioada interbelică. Vezi Muzeul de Arta din Craiova.
- Gib Mihăescu (23 aprilie 1894, Drăgăşani – 19 octombrie 1935) – prozator, romancier şi dramaturg.Valoarea operei lăsate în urma sa de Gib I. Mihaescu l-a așezat între marii nuveliști români și printre cei mai importanți romancieri ai literaturii noastre.
- Jean Negulesco (Ioan Negulescu după starea civilă, 26 februarie 1900, Craiova – 18 iulie 1993, Marbella, Spania) – pictor, regizor de film, scenarist și producător
- Sergiu Florin Nicolaescu (13 aprilie 1930, Târgu-Jiu – 3 ianuarie 2013 – regizor, scenarist, actor
- Petrache Poenaru (10 ianuarie 1799, Beneşti,– 2 octombrie 1875, ) – pedagog, inventator, inginer si matematician, Pleacă la rugăminţile lui Tudor Vladimirescu să studieze la Viena, iar apoi la Paris, unde studiază filologia şi politehnica, devenind absolvent al Şcolii Politehnice din Paris. În timpul studiilor brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul „Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”. A fost unul dintre organizatorii învăţământului naţional românesc, fondatorul Colegiului Naţional Carol I din Craiova.
- Nicolae Romanescu – primar al Băniei în anul 1898, 1901-1916, 1929. A fost una dintre cele mai emblematice figuri ale oraşului şi a contribuit la dezvoltarea Craiovei la începutul secolului XX. Primarul Nicolae Romanescu a fost descendent al unei vechi famili a studiat socologia, literatura şi dreptul la Paris şi Liege. Edilul a decis în anul 1900 să pună la dispoziţia unui arhitect peisagist francez 90 de hectare de teren, cumpărate de municipalitate de la Prinţul Gheorghe Bibescu. Minunăţie a naturii, modelată tangenţial de omul Eduard Redont a obţinut medalia de aur în Expoziţia de la Paris din 1900.( Parcul Romanescu de azi )
- Elena Teodorini (nume de fată: Elena de Mortun, 25 martie 1857, Craiova – 27 februarie 1926, – mezzo-soprană și soprană. Prima cântăreață din România care a pășit pe scena teatrului Scala din Milano.
- Nicolae Titulescu (4 martie 1882, Craiova – 17 martie 1941, Cannes) – diplomat, jurist, profesor şi om politic, i ministru al afacerilor străine, ministru plenipotenţiar, fost preşedinte al Ligii Naţiunilor.
- Leontina Văduva (pe numele de naștere Liliana Ciobanu, n. 1 decembrie 1960, Roșiile,– soprană stabilită în Franța. , debutând în 1987 în rolul lui Manon din opera „Manon Lescaut” pe scena Operei din Touluse, în Franța. Ca una dintre cei care a primit Premiul de Operă Laurence Olivier (Laurence Olivier Opera Award), Leontina Văduva a cântat adesea la Covent Garden , în „Rigoletto” (cu Ingvar Wixell și Jerry Hadley, 1989), Carmen (1991, 1994) și „Romeo et Juliette” (1994). Leontina Văduva a apărut pe scena cunoscutei Metropolitan Opera, pentru o serie de șase spectacole în „La boheme” (ca Mimě, cu Luis Lima). Soprana a cântat pe multe alte scene mari ale lumii, în orașele Buenos Aires, Barcelona, Koln, Paris, Viena și altele.
S-au amintit de branduri oltenesti ca : Teatrul National din Craiova, Filarmonica Oltenia, Taetrul de păpusi, din Craiova Muzeul de artă, Liceul Carol, Liceul Fratii Buzesti, Gradina Botanica, Universitatea din Craiova, fosta echipa de fotbal Sttinta - Universitatea Craiova – echipa de suflet a craiovenilor de pretutindeni , şi nu numai, zaibărul de Băileşti –echeiple de volei, handabl, baschet, box, vinul si coniacul de Segarcea este încă un brand apreciat . Ceramica de Oboga si Horezu , brânza de Novaci, Electroputere Craiova a făcut istorie cu locomotivele produse pe plan local, IUG, Combinatul Chimic, , Uzina 7 Noiembrie, Serele de la Isalnita, una din cele mai vechi tipografii din tară, producătorul auto Ford, nou intrat în miezul Olteniei , sau nume precum Marta Tănase, Maria Lătăretu, Doina Badea, Tudor Gheorghe, Adrian Păunerscu, Gil Dobrică, s.a.
Si lista rămane deschisă, cu rugămintea ca cei care doresc sa completeze cu alti olteni, de diferite profesii, răspanditi in tară sau in lumea largă, să ne contacteze la :
observatorul@rogers.com
editura@observatorul.com
|
Observator 8/18/2019 |
Contact: |
|
|
