Poezii pentru mama
Odă mamei
mi-o amintesc ades în nopti de taină ca pe-o Giocondă mirosând a lapte si a talc cu zâmbet aromat cu iz de fructe-n pârgă si cântece de leagăn soptite pe-nserat
mi-o amintesc în zori de zi fugară cu plete radiând de proaspeti ghiocei trezindu-mă sfios cu vorba dulce-amară cu ochii inundati de gânduri si temeri
mi-o amintesc în miez adânc de ziuă micută doamnă cu un pas usor cu ochi de vultur-nimfă pribegită privind însingurată-n zare din pridvor
stau fată-n fată acum cu mica doamnă cu ochii umezi si cu glas domol as vrea să-ngenunchez si-n soaptă caldă să-mi cer iertare de-orice noapte albă în care n-am rostit cât o iubesc s-ador
Visând cu mama
…despârtirea fumegă în noapte... picură-n auz iubirea nerostită mută ca un plâns tăcut ce străpunge fiinta cu vocale si consoane amestecate pe buze înnecate în iubirea maternă ...sufletul e plin de sperantă… călătorii în spatii nocturne ascunse în trupul tăcerii devin coloană sugrumând cuvintele sângerânde la capătul potecilor nedescoperite... ...ochi imaginând visul etern... sentinte înfrigurate rătăcite-n neant curg la marginea orei învăluind degetele înghetate în asteptarea palmelor moi ale mamei... ...iubirea fumegă în noapte...
|
Laura Homa - Toronto 3/4/2005 |
Contact: |
|
|