Donații valoroase pentru Muzeul Cărții și Exilului Românesc de la Craiova
Prima parte a lunii iulie a fost una fastă pentru îmbogățirea patrimoniului Muzeului Cărții și Exilului Românesc, organizat în cadrul Bibliotecii „Alexandru și Aristia Aman” de la Craiova, prin donațiile valoroase ale scriitorului Bujor Nedelcovici și pictorului Victor Cupșa. Ambii rezidenți la Paris de dinainte de 1989, au avut posibilitatea de a se afirma artistic în vârtejul creator al lumii occidentale, de a cunoaște o mare parte dintre personalitățile exilului românesc și de a participa la numeroase evenimente de importanță majoră în viața culturală.
Procesul de constituire a Muzeului Cărții și Exilului Românesc a demarat în februarie 2016, prin donația lui Basarab Nicolescu și a ajuns, în momentul de față, la un număr de aproape 50.000 de publicații din exil – cărți, ziare, reviste, documente diverse –, precum și un mare număr de obiecte personale sau de mobilier. Lista personalităților donatoare este una impresionantă prin rezonanța numelor pe care le cuprinde: Basarab Nicolescu, Mircea Eliade, Vintilă Horia, Andrei Șerban, Andrei Codrescu, Paul Barbăneagră, Leonid Arcade, Cicerone Poghirc, Șerban Popa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanța Buzdugan, Ileana Vulpescu, V. Veliman, Dan Berindei și Dinu C. Giurescu, la care se adaugă arhivele Cenaclului de la Neuilly și ale Asociației „Hyperion”.
Colecțiile primite recent nu doar că îmbogățesc fondul general, ci aduc și remarcabilă valoare acestuia, deoarece, așa cum sublinia istoricul Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, în comunicatele prilejuite de evenimente, „Bujor Nedelcovici este un colos al culturii românești și opera sa este una impresionantă”, iar „Victor Cupșa este unul dintre cei mai titrați români din Exil și cel mai cunoscut pictor francez de origine română”.
Bujor Nedelcovici – scriitor, eseist, dramaturg și critic cinematografic, născut la Bârlad, în 1936 – a fost redactor-șef al „Almanahului Literar” al Uniunii Scriitorilor din România până în 1982 și secretar al secției de proză a Asociației Scriitorilor din București. A debutat în 1968, cu un fragment de roman publicat în „Gazeta literară”, iar prima carte a fost romanul „Ultimii”, în 1970. A colaborat cu proză, reportaje, critică de teatru și de film la publicațiile „Luceafărul”, „Contemporanul” și „România literară”. A publicat peste douăzeci de cărți, cea mai mare parte în exil, după ce, în 1987, a obținut azil politic în Franța. Între acestea se află Fără vâsle (1972), Noaptea (1974), Grădina Icoanei (1977), Zile de nisip (1979, după care Dan Pița a turnat filmul Faleze de nisip, interzis de autoritățile comuniste), Al doilea mesager (1991), Dimineața unui miracol (1993), Provocatorul (1997), Jurnal infidel. Pagini din exil. 1987-1993 (1998), 2+1 (teatru, 1999), Jurnal infidel. Ieșirea din exil. 1992-1997 (2002). A fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor din România (1974, 1979 și 1992), Academiei Româno-American de Arte și Științe (1992), Ministerului Culturii și Cultelor (2007), Radio România Cultural (2006).
Victor Cupșa este născut în 1932, la Dej. Cu o tinerețe zbuciumată, marcată inclusiv de refugiul familei în sudul țării în perioada de după Dictatul de la Viena, termină Facultatea de medicină veterninară la Arad, în 1955 și, în paralel, urmează cursuri de pictură și grafică. Din 1961 s-a dedicat exclusiv picturii. Mutat la București, este remarcat prin mai multe expoziții. Câștigarea unui concurs îi dă dreptul de a reprezenta România la „A IV-a Bienală a Tinerilor Pictori” de la Paris, din 1965, ceea ce îi prilejuiește rămânerea în capitala Franței. Este unul dintre cei mai titrați români din Exil și cel mai cunoscut pictor francez de origine română, din 1965 având zeci de expoziții personale și de grup în marile galerii ale orașelor cu tradiție artistică din Occident: Paris, Munchen, Amsterdam, Geneva, Aix-en-Provence, Cannes, Frankfurt, Fontenay aux Roses, Ostende, Acireale (Catania).
În acest fel, Muzeul Cărții și Exilului Românesc, unic în țară, devine un depozitar de inestimabile valori culturale și un spațiu de neignorat al cercetării unui fenomen (al exilului românesc) a cărui cunoaștere se află abia la început.
|
Rodica Pospai Păvălan 7/22/2019 |
Contact: |
|
|
