„Metamorfozele unei comunități. Bolintinul și neamurile lui” - Urmașii lui Bolintineanu
Poetul Dimitrie Bolintineanu, cu ascendență aromână, are locul de veci și un monument în orășelul Bolintin Vale, din actualul județ Giurgiu, fost Vlașca. Mai există și localitatea Bolintin Deal, la mică distanță, iar râul Argeș se află în apropiere. Un grup inimos de oameni, iubitori ai culturii și istoriei, a inițiat o frumoasă și grea acțiune de înregistrare a datelor menținute în acte și inscripții, pentru neuitatrea faptelor și oamenilor din vechime.
În puține zone ale țării apar monografii ale localităților, urmărind evoluția vieții sociale din cele mai vechi timpuri de atestare. O carte voluminoasă, în două volume, cu două mii de pagini, a apărut de curând: „Metamorfozele unei comunități. Bolintinul și neamurile lui”, scrisă de Vasile Grigore, Ștefan Crudu, Marian Grigore și Ciprian Necșuțu, autori care au prezentat volumele în lansări organizate la Bolintin Vale, pe 15 iunie, ziua dispariției marelui Eminescu, apoi la Giurgiu, reședința județului, pe 21 iunie, și, recent, în sala Heliade a Academiei Române, pe 26 iunie.
Au vorbit autorii cărții, prietenii și colaboratorii Asociației pentru Cultura și Tradițiile Istorice Bolintin (ACTIB), ai revistei „Sud”, care apare aici, invitați și locuitori : Florentin Popescu, senior editor și redactor-șef al revistei, cercetătorul Nicolae Scurtu, Neagu Udroiu, George Apostoiu, poetul Nicolae Dan Fruntelată, editoarea Raluca Tudor, editura Rawex Com, care scoate publicația, poetul Miron Manega, jurnalistul Dumitru Doru Glăvan etc. Autorii au arătat contribuția financiară importantă a primarului localității, Daniel Trăistaru, sprijinitor al culturii locale. Au fost prezenți locuitori, profesori, funcționari, scriitori din București și din țară, precum și un grup de copii, îmbrăcați în frumoase ii, conduși, ca și cu alte prilejuri literare, de către profesoara lor de limba și literatura română, Gianina Mehedințu, de la Școala din Palanca.
Biserica și monumentul poetului, precum și alte obiective cultuurale, au fost vizitate de grupul numeros de participanți, iar întâlnirea a continuat în frumoasa pensiune de la Podișor, unde, între altele, a cântat vestitul taraf din Vărbilău, cunoscut publicului.
Lansarea de la Giurgiu a fost apreciată de participanții la eveniment, între care de reprezentanți ai culturii și administrației giurgiuvene, exprimându-se admirația și aprecierea acestora față de realizarea voluminoasei monografii, care este și pentru județ un original și luminos punct de referință. Bolintinul este o bogată zonă cu vestigii istorice, în care, alături de românii, majoritari, s-au așezat și trăiesc în bună înțelegere diferite minorități.
La Academia Română,pe 26 iunie 2019, moderatorul Nicolae Scurtu a subliniat importanța acestei cărți despre strămoși, pentru redactarea căreia a fost necesar un timp îndelungat și un mare efort de a căuta în arhive, biblioteci, cimitire, de a vorbi cu cei vârstnici despre evoluția societății. Autorii monografiei au prezentat capitole din efortul lor de descifrare a manuscriselor chirilice, a inscripțiilor, de interpretare a unor date, uneori contradictorii, ștergând praful așezat de-a lungul secolelor peste istoria cestui ținut vlăscean.
Reprezentând Arhivele Naționale Giurgiu, Cristina Olteanu a precizat că volumul nu este o simplă listare, ci dă imaginea evoluției comunității, înregistrând nume de persoane, ocupații, dinamica populației, folosindu-se materiale inclusiv din „Revista arhivelor”.
Directoare adjunctă la Muzeul Național Cotroceni, Ștefania Dinu, fostă profesoară la Bolintin, i-a prezentat pe autori, foști colegi, sau elevi, sau rude, observând că, în Introducerea lucrării lansate, se afirmă că este „un exercițiu de nemurire”.
Vicepreședintele Academiei Române, Răzvan Theodorescu vine de la aniversarea altui academician, doctorul Voicu, și arată că aceste volume de antropologie socială conțin date precise, din biserici, arhive, aducând un univers uman, ceea ce nimeni nu a mai făcut până acum, un univers numit de Nicolae Iorga „istoria țării prin cei mici”, lumea de țărani, de oameni simpli, care reprezintă adevărata Românie. Zona aceasta, din apropierea Bucureștiului, îi este cunoscută: Cartojani, Malu Spart, fiind prieten cu pictorul Iacob. A reținut frumoasa expresie, referitoare la situarea geografică a localității, în „furculița de argint” a apelor, precum și faptul că lucrarea se ocupă și de minoritățile din zonă.
George Apostoiu, Luminița Cornea, Emil Păunescu (fost director al Muzeului Județean Giurgiu), Florin Colonaș, precum și autorii Vasile Grigore, Ștefan Crudu, Marian Grigore și Ciprian Necșuțu au adus precizări referitoare la elaborarea lucrării și la istoria societății bolintinene de-a lungul anilor. Primul dintre autorii menționați arătat că este în pregătire un alt volum, care va cuprinde multe povești și aspecte din viața localnicilor, în continuarea primelor două.
La această lansare, în cele trei locuri menționate, au participat mulți scriitori, jurnaliști, redactori și alți oameni de cultură, între care Ion Andreiță, Geo Călugăru, Victoria Milescu, Iuliana Paloda Popescu, Vasile Szolga, Marian Dumitru, Elena Ștențel, Corin Bianu ș.a.
În încheiere, într-o atmosferă destinsă, toți participanții au fost invitați să poarte discuții cu fiecare autor,pe marginea cărții lansate, a colaborărilor la revista „Sud”, efortul și pasiunea autorilor , urmași ai poetului Dimitrie Bolintineanu, fiind unanim apreciate.
|
Corneliu Vasile 7/3/2019 |
Contact: |
|
|
