Anton Golopenţia, sociolog, statistician şi demograf
Excelenta revistă ALMĂJANA, care apare în Ţara Almăjului, ţinut românesc fără o aşezare urbană, cu centrul istoric la Bozovici, dedică ultimul număr ilustrului Anton Golopenţia, sociolog, statistician şi demograf. Explicaţia este simplă. Anton Golopenţia îşi are originea în Valea Almăjului, născându-se în satul Prigor (12 mai 1909), judeţul Caraş-Severin, din părinţii Simion Golopenţia şi Emma-Magdalena (din familia Staschek).
După ce a terminat Liceul „Diaconovici Loga” din Timişoara, urmează studii în învăţământul superior la Universitatea din Bucureşti, finalizate cu o licenţă în drept (1930) şi alta în filosofie (1933). Anul 1930 îl poartă la Geneva cu o bursă a grupării universitare române pentru Societatea Naţiunilor. Ajunge bursier al Fundaţiei Rockefeller şi Humbold la Berlin, Leipzig şi Hamburg, susţinând în Germania teza de doctorat în ştiinţe sociale Die Information der Staatsfürung und die überlieferte Soziologie.
În 1937 se reîntoarce în ţară, unde desfăşoară o activitate ştiinţifică prestigioasă, până în anul 1950. În ziua de 16 ianuarie pleacă la Biblioteca Academiei Române şi nu se mai întoarce acasă. Este arestat şi, fără a fi judecat, fără a i se anunţa familia, este închis la Jilava, unde moare, după 18 luni de temniţă, la 9 septembrie 1951. Avea 42 de ani. Vina lui este, în spiritul democraţiei populare, a dictaturii proletare, clar politică. A făcut parte din grupul de experţi care trebuia să susţină delegaţia noastră în arbitrajul de la Viena. Ce s-a întâmplat acolo a rămas în istorie sub denumirea Diktatul de la Viena impus de puterile Axei. Apoi, la ordinul mareşalului Antonescu, începe o mare anchetă care priveşte românii de peste Bug şi descoperirea altor localităţi româneşti din Ucraina. Echipa condusă de Anton Golopenţia a identificat 49 de sate româneşti
Două idei structurează numărul festiv al revistei. Revista sărbătoreşte 20 de ani de la apariţie. Perspectiva este largă: „Bozovici şi Banat în Anton Golopenţia, Rapsodia epistolară”.
În deschiderea revistei, fiica cărturarului, Sanda Golopenţia, Prof. univ. dr. em. la Brown University, SUA, explică selecţia scrisorilor pentru revista Almăjana. Obiectul de referinţă al scrisorilor este localitatea Bozovici şi Banatul, deşi nu putem omite un caracter cuprinzător.
Prima parte prezintă „Pagini din scrisorile lui Anton Golopenţia”.
Partea a doua urmăreşte „Pagini din scrisorile corespondenţilor lui Anton Golopenţia”.
În EPILOG, se prezintă Viaţa Emmei Staschek, Convorbirile cu Elisabeta Maior (născută Lindner) şi amintiri despre familie şi despre viaţa la Bozovici prin sensibilitatea doamnei Sanda Golopenţia, completate de „Copilăria la Bozovici”, de Cornel Golopenţia, text apărui în cadrul Bibliotecii Reflex, Seria „Proză”, Reşiţa, Modus P. H., 2002.
În ţinută tipografică deosebită, numărul revistei Almăjana se închide cu elocvente CUVINTE ÎNSOŢITOARE: Sanda Golopenţia, „Întâlnirea cu Anton Golopenţia”, gândurile unui fiu al Ţării Almăjului, Păun Ion Otiman, membru al Academiei Române, „Almăjanul de geniu Dr. Anton Golopenţia a devenit membru (post-mortem) al Academiei Române – o reparaţie morală de mult aşteptată” şi Carmen Albert, „Anton Golopenţia”.
Revista Almăjana şi-a câştigat prestigiu prin contribuţii pertinente despre personalităţile apărute în Ţara Almăjului, în Valea Miracolelor, sau legate de acest meleag romnânesc.
Pătrunsă de un spirit de necesitate, prin colectivul de redacţie, revista trăieşte procesul de renaştere a fenomenului spiritualităţii româneşti în concert european, oferind generaţiei tinere caractere integre ca modele de urmat pe drumul vieţii, drum bornat de provocări sociale, politice şi economice.
Dorinţa de cinstire a unui destin lovit de un moment istoric crud şi-a onorat efortul cu mare francheţe.
Kitchener ON
|
Constantin Teodorescu 6/28/2019 |
Contact: |
|
|
