Tainele Primelor Scrieri în Țara Românescă ( I )
O carte-document despre istoria primelor însemnări scrise pe teritoriul țării noastre, mi-a fost înlesnită, aici in Toronro, de câtre Ing. D.P. Popescu, lăsându-mă să împrumut Istoria Cârții și Tiparului din Oltenia, de câtre Gh. Părnuță și Nicolae Andrei.
Rezultat al unei munci de ani în cercetare de documente și hrisoave din mănăstiri și biblioteci răspândite atât în interiorul cât și exteriorul hotarelor țării, această lucrare are pentru noi, iubitori ai slovei scrise, marea însemnătate pentru că ne ajută să înțelegem mai mult despre caracterul națiunii noastre și prilejuiește cunoașterea celor ce-au contribuit efectiv la transmiterea, îmbogățirea și scrierea limbii române.
Lăsând la o parte cele trei tăblițe de lut găsite la Tărtăria în 1961 cu o vechime de peste 3,000 de ani înaintea erei noastre, aflăm că s-au găsit la Ocnița, (Ocnele Mari), fragmente de vase încrise cu litere latine, trei nume dacice datate din secolul I(î.e.n.) .
În primul război daco-roman 101-102 (e.n.) Traian primește un mesaj în latină pe-o ciupercă de la Daci cu sfatul că e mai bine să facă pace. Acest moment e înfățișat într-o scenă pe Columna lui Traian. Împăratul Dioclețian, a primit și el din partea lui Decebal o scrisoare în limba latină denotând faptul că acesta avea o cancelarie cu cunoscători ai scrisului. Numeroase monumente, temple, edificii publice și pietre funerale sunt marcate cu litere latine majuscule, ca și numele olarilor semnați pe vasele datând din sec. 2 (e.n.) la Sucidava. Tot în sec.1, s-a găsit în Dealul Grădiștei, pe blocuri de piatră scrieri cu litere grecești, semn al faptului că geto-dacii cunosteau atât alfabetul latin cât și cel grecesc.
După cucerirea Daciei de câtre Romani, înscripțiile în latină cunosc o mare amploare. Din 1369, datează scrisoarea în latină a domnitorului Țării Românești, Vladislav-Vlaicu. Dar în Dobrogea, Prahova și alte locuri s-au găsit înscripții în slavonă și litere chirilice datând din sec. IX – X. În comuna Mircea Vodă, s-a găsit săpat în piatră inscripția ”Jupăn Dimitrie” cu litere chirilice din anul 943. Înaintea de întemeierea principatului Tării Românești, în mănăstiri s-au copiat numeroase texte religioase, printre care cele mai vechi sunt în slavonă de la începutul sec.XI. La fel, unele manuscrise au fost realizate la noi incepând din sec.XI.
Scrierea limbii române cu litere latine s-a folosit încă din sec.Xll. De la Ilinca, fica lui Pătrașcu Vodă avem multe scrisori scrise în românește cu litere latine. Dar alfabetul chirilic a fost folosit până târziu. Ion Heliade Rădulescu, Iancu Văcărescu, mulți cărturari și numeroși locuitori au militat pentru înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. La 18 iulie 1859, Eforia Instrucțiunii Publice cere Domnitorului Alexandru Ion Cuza emiterea unui decret ca toate autoritățile publice să foloseacă numai scrierea cu ”litere strămoșești” latine, legiferat în Monitorul Oficial din august acelși an.
Cartea manuscris și arta literei a apărut la noi între sec.XIV-XVI în lumea monahală. În 1359, în scrisoarea sinodală a Patriarhiei din Constantinopol, Iachint este așezat ca Mitropolit al Țării Românești cu misiunea de organizare a vieții bisericești. În timpul Voivodului Vladislav Basarab ce a ctitorit o nouă eparhie la Severin, care a funcționa cu o cancelarie destinată unor caligrafi ce trudeau copiând manuscrise în limbile slavonă, greacă și latină, uzuale în acel timp. La sfârșitul sec.XIV, voivodul Vladislav Vlaicu pune bazele mănăstirii Vodița la cererea călugărului Nicodim, un misionar oetodox ce a desfășurat timp de trei decenii în Țara Românescă o neobosită activitate politico-religioasă. În mănăstirile Vodița și Tismana, Nicodim a îndeplinit misiunea de îndrumător sufletesc și învățător, impunând ucenicilor să desfășoare o susținută activitate de copiere a textelor vechi, scrieri cu conținut teologic, și a primei cărți ce ni s-a păstrat, scrisă de el în 1404-1405, Evangheliarul lui Nicodim, o veritabilă capodoperă a artei caligrafice, cu ornamentații ce împodobesc literele, frontispicii colorate împodobite cu aur și coperți de lemn ferecate în argint aurit, este cel mai vechi manuscris ornat, păstrat în Țara Românească.
Mănăstirea Bistrița fundată la sfârșitul sec.XV, a fost deasemeni unul din marile centre de cutură în care s-au realizat și păstrat numeroase manuscrise, între care o evanghelie, o antologie și o carte de la începutul sec.XVI ce conține cuvântări religioase, și o altă antologie cuprinzând gânditorii clasici, Pitagora, Platon și Aristotel. În mediul cărturăresc Bistrița s-a format viitorul domn al Țării Românești, ce-a lăsat scris: Învățăturile lui Neagoe Basarab câtre fiul său Teodose în care sunt înmănunchiate opt texte moralizatoare ale cuturii religioase.
La Cozia se cuvine consemnată activitatea monahului Filotei (Filos), fost mare logofăt al lui Mircea Cel Bătrăn, autor al operei Pripealele (pripirile) realizată între 1400-1418, considerată cea mai veche creație muzicală românească, și cea dintâi manifestare literară cunoscută a unui român. A cunoscut o largă răspândire la noi și la vecini, a fost tipărită la Veneția în 1536, fiind prima operă a unui român tipărită în străinătate.
Succesive apariții au avut loc în sec XV-XVII, continuând cu noi ediții în slavonă și românâ până în 1943. Filotei de la Cozia a răspândit prin poezie sufletul românesc în lumea slavonă și chiar mai departe, apreciat ca cel mai vechi din cărturarii primelor veacuri ale ținuturilor noastre și are meritul de-a fi intuit primul, șansa supraviețuirii prin creație.
În Istoria literaturii române, 1954, există informația că sunt două imnuri de laudă bisricească în stil bizantin în limba slavonă, scrise de doi autori: Pripealele în cinstea Maicii Domnului ale lui Filos, marele logofăt a lui Mircea Voivod, și Laudă lui Mihail Mărturisitorul, opera lui Simion Dudulovici din sec.XVI, visternic de la Târgoviște. Parafrazând umilința acestor caligrafi ale căror opere s-au transmis până la noi, închei aceste rânduri cu nota:
Am scris eu, păcătosul și cel mai neînsemnat dintre scriitori, cele expuse mai sus,
Toronto / Iunie 2019
|
David Kimel. 6/18/2019 |
Contact: |
|
|
