Delicii epigram(at)ice
Cu sânge cald sau cu sânge rece?
Calmu-i jar, jarul – tăciune.
Care-i înger? Care - hun?
Dintre două vinuri bune,
Tot cel rece e mai bun.
Mai nebun decât nebunii
Cine-a pus cârciuma-n drum,
Ăla n-a fost om nebun.
Mai nebun fuse bolândul,
Ce-și bău pân’ și comândul.
Dragoste-pacoste
Pân’ să cadă zidul-sept,
Mi-a rupt inima din piept,
Dar nici eu mai breaz, pârâtul:
Corcolind-o, mi-am rupt gâtul.
Schimbare de macaz?
Când era bunica fată,
Era mort în păpușoi,
Iar de când e măritată,
Tot mort e: lângă butoi.
Aspiranților la vârste matusalemice
Până-n grindă-un păhărel,
Poți trăi cât Păstorel.
La nivel mai jos de plintus,
Poți să-l depășești pe Quintus.
(Dez)astrofobie
Din cer, și simt cum dau în tremur
Pământul Vrancei, bronhii lui.
Nu de cutremur mă cutremur:
De consecințele-i tehui.
Factor decisiv
Îi plângi șacali, cuscuși că-i latră? Latre-i!
Nu doar Egiptu’ – o lume-ar fi avut
Un alt destin, doar-doar să-i fi crescut
Ceva mai scurt lung nasul Cleopatrei.
Rectificare bugetară
Petic ici, colea – cârpală
De la guler pân-la poală.
Tot bugetu-i – n-am cuvinte –
Anteriul lui Arvinte.
Indispuse beizadele
Puse-n jilțuri căldicele
Nu că stau ca fanfaronii
Și că freacă geaba menta –
Slujba-i roade, permanenta,
Și,-ntr-un loc, și pantalonii.
Știucă, om – aceeași sculă
Capul vămii din Bacău -
Lacom rău ca știuca-n tău.
Prins cu știuca-n gură, răul,
Și-a găsit și el ... Bacăul.
Vinul lapte nu se face
Bând la rând la căni – vreo șapte,
Perora că vinu-i lapte.
Dând în foc – laptele -, -n ceartă,
Și-a făcut-o și el fiartă.
Pilă n-ai – viața-i gropilă
Este-o țară: țara Pila.
Trai miștó, produse bio...
Nimeresc orbii Brăila,
Noi de ce n-am nimeri-o?
Fuga-i rușinoasă, dar e sănătoasă
Doi la ceartă când se-nnoadă
Și te temi să n-o pățești,
Pune, minteo, capu-n coadă,
Ca s-o-ntorci ca la Ploiești.
Sare și ... muștar
Ea, umblând cu „Vai, mă doare!”,
Supărată ca văcarul,
El i-a pus pe rană sare,
Pentru că-i sări muștarul.
Price-ntre Adam și Eva
Ție, că-ți dădui o coastă,
Ți-a zis Dumnezeu „nevastă”.
Mie-mi mai lipsind și-o doagă,
Toată lumea-mi zice „goagă”.
Lung calvarul, scurt altarul
Zile-ntregi cerșind parafa
De la Ana la Caiafa.
Mult mai scurt a fost edictul:
Judecarea și verdictul.
Bate pân’ i-a bate toaca
Nu c-a fost mai acătării
A bătut gropile țării.
Nici azi n-are noapte, ziuă.
Astăzi bate … apa-n piuă.
Basmaua albastră
Geaba o mai faci pe trista,
Când mă-nghite zarea-n val.
Nu mai flutura batista,
Pune-o, dragă, pe țambal.
Apel
Hai să dăm șfară prin țară
Că, la vreri și timpuri noi,
Vrem o țară ca afară,
Să muncim doar - ca la noi.
Nu se dă huța ca fâța,
Altfel îl confunzi cu mâța
Au venit să-i fure mâța,
Dar au dat de-un seif și – pac! –
Seifu-n sac. Dăinând ca fâța,
Prinsu-i-au cu seifu-n sac.
Onor deputați
De doi peri trădați
Pufușor pe botișor,
Fir cu fir l-au șters. Ne-nvață
Să trăim onest. Onor
Pufi le râd pe sub mustață.
Dialog la angajare ( între patronul echipei de fotbal „Dinamo”, Ionuț Negoiță, care promite marea și sarea, și candidatul la postul de manager, renumitul atacant Adrian Mutu, supranumit „Briliantul”)
„Un salar să-i sară cantul
Președintelui Mobutu”,
Cântă șeful. „Briliantul”:
„Asta să i-o spui lui mutu!”
Un urs berc și-un pop luperc
Vruseși să mă faci suleget,
Când codoiul mi l-ai rasu-l,
Și-acum te dai după deget,
Să-ți scurtez și eu – când – nasul ?!
|
Nicolae Mătcaș 5/20/2019 |
Contact: |
|
|
