Ilinca Tomoroveanu (n. 21 august 1941– d. 2 mai 2019)
Ilinca Tomoroveanu actriţă de teatru şi film.
Din anul 2005 a fost director adjunct artistic al Teatrului Naţional „Ion Luca Caragiale”, unde şi-a continuat şi cariera de actor. În 1990 a devenit membră a UNITER, iar din 1999 a fost membră în senatul UNITER.
A fost distinsă, în anul 2004, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor.[
De asemenea, a fost nepoata poetului Octavian Goga. Actriţa Ilinca Tomoroveanu, director artistic al Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" Bucureşti, a murit la vârsta de 77 de ani, în data de 2 mai 2019.
Ilinca Tomoroveanu a studiat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, promoţia 1964 (clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar).
A debutat pe scena cinematografică în filmul "Darclee" (figuratie), apoi in 1960, în filmul „Mândrie” (regia Marius Teodorescu), iar pe scena teatrală a debutat în anul 1964, la Teatrul Naţional Bucureşti în rolul Cristinei din piesa „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu (regia Horea Popescu).
După debut are o bogată carieră actoricească, jucând atât pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cât şi în piese de teatru la Televiziunea Română sau în filme.
În stagiunea 2008–2009, Ilinca Tomoroveanu a interpretat la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale” personajul Ilina Romescu din piesa Jocul ielelor, de Camil Petrescu. Piesa a avut premiera în 12 mai 2007.[3]
Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă pentru activitatea sa cu Medalia Comemorativă Mihai Eminescu (2000) şi cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004).
Ilinca Tomoroveanu devine membră a Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) în anul 1980, iar a Uniunii Teatrale din România (UNITER) din anul 1990. Din 1998 face parte şi din senatul UNITER.
Din 1999 este preşedinte de onoare al Fundaţiei Culturale „Zilele Octavian Goga”.
Din anul 2005 îndeplineşte şi funcţia de director adjunct artistic al Teatrului Naţional „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti.
Roluri
Pe scena Teatrului Naţional „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti
An Rol Piesă
1964 Cristina „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu, regia Horea Popescu
1964 Rosette „Să nu te joci cu dragostea”, de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter
1965 Ruja „Doamna lui Ieremia”, de Nicolae Iorga, regia Nicolae Massim
1965 Anca „Vlaicu Vodă”, de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu
1965 Crina „Patima roşie”, de Mihail Sorbul, regia Cornel Todea
1966 Dona Ana „Castiliana”, de Lope de Vega, regia Horea Popescu
1966 Nuntaşa „Nuntă însângerată”, de Federico Garcia Lorca, regia Miron Nicolescu
1967 Oana „Apus de soare”, de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Sică Alexandrescu şi Marietta Sadova
1968 Kathie „Heidelbergul de altădată”, de Wilhelm Meyer Forster, regia Victor Moldovan
1969 Iulia „Al patrulea anotimp”, de Horia Lovinescu, regia Mihai Berechet
1971 Silvia Domnişor „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară”, de Eugen Barbu, regia Sanda Manu
1972 Viorella Vidrighin „Un fluture pe lampă”, de Paul Everac, regia Horea Popescu
1972 Ina „Iadul şi pasărea”, de Ion Omescu, regia Alexandru Finţi
1972 Celesta Finley „Dulcea pasăre a tinereţii”, de Tennessee Williams, regia Mihai Berechet
1974 Lucille Desmoulins „Danton”, de Camil Petrescu, regia Horea Popescu
1977 Roxana „Cyrano de Bergerac”, de Edmond Rostand, regia N. Al. Toscani
1978 Berta „Generoasa fundaţie”, de Antonio Buero Vallejo, regia Horea Popescu
1979 Naştenka „Însemnările unui necunoscut”, după Fiodor Mihailovici Dostoievski, regia Ion Cojar
1980 Florence „Cavoul de familie”, de Pierre Chesnot, regia Sanda Manu
1983 Nataşa Golubeva „Între patru ochi”, de Alexandr Ghelman, regia Dan Necşulea
1986 Maria Sineşti „Jocul ielelor”, de Camil Petrescu, regia Sanda Manu
1984 Gizi „Papa Dolar”, de Andor Gabor, regia Mihai Berechet
1989 Mara de Cylli, Tomlmay „Moştenirea”, de Titus Popovici, regia Mihai Manolescu şi Horea Popescu
1990 Clitemnestra „Trilogia antică”, după Euripide şi Sofocle, regia Andrei Şerban
1993 Uma „Ghetou”, de Josua Sobol, regia Victor Ioan Frunză
1998 Doamna Alving „Strigoii”, de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat
2001 Ana Dmitrievna Karenina „Cadavrul viu”, de Lev N. Tolstoi, regia Gelu Colceag
2002 Salomia „Crimă pentru pământ”, după Dinu Săraru, regia şi dramatizarea Grigore Gonţa
2003 Maşa „Maşinăria Cehov”, de Matei Vişniec, regia Cristian Ioan
2007 Irena Romescu „Jocul ielelor”, de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga
2010 Bătrâna „Avalanşa”, de Tuncer Cücenoğlu, regia Radu Afrim
În teatru la televiziune
Smaranda - „Ochii care nu se văd”, regia Dan Necşulea
Dona Sol - „Hernani”, de Victor Hugo, regia Cornel Popa
Vanda - „Gaiţele”, de Alexandru Kiriţescu, regia Matei Alexandru
Gena - „Titanic vals”, de Tudor Muşatescu, regia Horea Popescu
Tiţa - „Bălcescu”, de Camil Petrescu, regia Horea Popescu
Cinematografie
„Mândrie", regia Marius Teodorescu, 1960 (debut)
„Dragoste lungă de-o seară", regia Horea Popescu, 1963
„La porţile pământului", regia Geo Saizescu, 1965
„Runda 6", regia Vladimir Popescu-Doreanu, 1965
„Castelanii", regia Gheorghe Turcu, 1966
„Frumoasele vacanţe", regia Karoly Makk, 1967
„Războiul Domniţelor", regia Virgil Calotescu, 1969
„Pentru că se iubesc", regia Mihai Iacob, 1971
„Dincolo de orizont", regia Ştefan Traian Roman, 1978
De-aş fi Peter Pan, regia Gheorghe Naghi, 1991
Căsătorită din 1977 cu actorul Traian Stănescu, au împreună un fiu, Mihai Stănescu.
Drum bun Ilinca, spectatorii generatiei tale, oriunde se afla ei acum in lume, iti mulrumesc pentru ce ai insemnat pentru noi si pentru teatrul romanesc. Odihneste te in pace si liniste !
|
Observator 5/3/2019 |
Contact: |
|
|
