Cu vederea limpezită
Cred că nu sunt unicul individ frământat de indoieli fără răspunsuri în fața valurilor de informații zilnice ce se prăvălesc peste noi ca un tsunami, prinzându-ne nepregătiți să le facem față, ori să le ținem piept.
Acest continent, America de Nord, arată ca o cetate fortificată, bine construită și invidiată de toată lumea, dar lasă să pătrundă slobod vâtul cu înghețul viscolelor violente stârnite de spirite dușmănoase, minciuni fabricate și teorii nefondate.
În interior, cetățenii sunt ocrotiți, nu le lipsește nimic și își văd de treburile lor, dar spiritele rele urlă fără răgaz că cerul o să cadă peste ei, că zidurile cetății-s roase de igrasie și trebuie date jos, iar fiecare trebuie să împartă ce are cu restul lumii.
Cititorii Observatorului au fericita posibilitate să citească articolele domnului Gabriel Watermiller, un erudit om de știință și scriitor român-canadian, ce mi-a dat să citesc un eseu scris de dânsul: ”Războiul de 77 de ani și hegemonia Americană” din care vreau să reproduc aici câteva idei ce mi-au limpezit vederea de asamblu al momentului istoric actual. Preluând ideia din cartea cu acelși titlu al marelui om de știință și istoric Neagu Djuvara, domnul Watermiller descrie evoluția istorică a multor civilizații din trecut și ajungând la distincția societății americane, se oprește la observațiile autorului francez Alexis de Tocqueville din 1835, ce spunea că două tendințe în America se ajută reciproc: Spiritul religios și spiritul libertății.
Religia vede în libertate nobilitatea facultății umane, iar libertatea considera religia apărătoare a moravurilor, a legilor și a regimului democratic. Un al treilea elemnt era Comuna, un nucleu social, suveran al poporului american, independent față de stat și condus de funcționari aleși anual prin vot secret, ce controlează administrația.
Interesant este faptul că amândoi autorii, Djuvara, prin ‘70, și Tocqueville, cu aproape două secole în urmă, au văzut hegemonia mondială aparținând americanilor: ”Cuceririle americanului se fac cu brăzdarul plugarului, cele ale rusului cu sabia soldatului. Primul are ca scut libertatea, celălat robia” a scris Tocqueville.
”Caracteristica comună a civilizațiilor, scria domnul Djuvara, ar fi faptul că au trecut de-alungul muiltor secole prin aceeași evoluție politică: toate au apărut cândva, și-au jucat rolul și-au dispăut după un scenariu asemănător”
În esență tot ce există în univers se naște, evoluează și apoi moare, moartea fiind nu o dispariție complectă ci o transformare. Eseul domnului Watermiller aduce în discuție și multe idei enunțate de autorul american Samuel Huntington. El susține că principalele cauze ale conflagrațiilor globale în urma Războiului Rece, ar fi de natură religioasdă și culturală. Constatând că civilizația occidentală s-a înfundat, autorul admite că Statele Unite nu mai pot nici să domine lumea, nici să se retragă din ea. Analizănd cauzele declinului civilizației occidentale și ale Statelor Unite, Huntington enumără creșterea comportamentelor antisociale (crime, droguri, violență), declinul familiei (divorțuri, minore însărcinate, înmulțirea familiilor cu un singur părinte), scăderea nivelului învățământului, etc.
Profesorul italian Giuseppe Sasco, e de părere că hemorogia capitalurilor de investiție în China, e dăunătoare, ajungându-se astăzi la situația că Americanii nu mai au ce vinde chinezilor, în timp ce datoria externă colosală a Statelor Unite șubrezește și pune sub semnul întrebării statutul ei de putere hegemonică.
Din puct de vedere demografic, lumea occidentală este în continu declin al natalității, acesta fiind sub numărul menținerii populației existente, singura capabilă să păstreze religia, cultura și obiceurile încetățenite de secole. Creșterea emigrației din ultimii ani în țările occidentale, intensifică problemele prin rezistența noilor veniți la asimilare, revendicând legalizarea religie, culturii și obiceurile lor natale. Este greu de crezut, dar se pare că dușmanul cel mai mare al democrației și libertății este libertatea însăși. Astăzi, nu dictatura, ci libertatea dusă la absurd este marele pericol. Cele două componente ale identității americane, religia și libertatea, sunt feroce atacate de un mic, dar foarte afluent grup de intelectuali și publiciști, promotori ai multiculturanismului ce revendică drepturi speciale unor minorități de rasă, religie sau cu orientare diferită, asupra libertății individului. Respingerea Crezului și a civilizației apusene ar însemna sfârșitul Statelor Unite, a spus Huntington.
Domnul Djuvara consideră în prezent trei forțe ce asaltează porțile civilizației occidentale: India, Islamul și China.
Toate trei au demografii depășiind cele mai optimiste speranțe de înmulțire naturală a populației civilizației occidentale. India, deși se bucură de-o dezvoltare economică surprinzătoare, e reținută de multiple ei probleme interne, conflictuale, privind mozaicul cultural –religios. Islamul și China par să candideze ca serioși competitori următoarei hegemonii. Islamul prin agresivitatea incercării de islamizare a lumii de către mahomedani, la care suntem martori. China, prin potențialul ei uman, entuziasmul cu care asimilează cultura occidentală și a inconștiența cu care occidentul i-a facilitat accesiunea la statutul de mare putere în lume.
Eseul domnului Djuvara conclude pronosticând că hegemonia Statelor Unite va fi de scurtă durată, urmată de mari tulburări. Gabriel Watermiller crede că faza luptei pentru hegemonie în civilizația occidentală nu s-a încheiat încă.
Chiar dacă hegemonia Americană se va dovedi falimentară, ar însemna probabil numai involuția ramurii nord-americane a civilizației occidentale. ”E o admisie dureroasă pentru noi, cei din generațiile sacrificate experimentului sclavagist marxist-leninist, care am suferit și sperat să vedem lumina libertății al cărei far a fost mereu, chiar și în cele mai întunecate momente, doamna cu facla de pe Liberty Island”.
Am încercat să redau pe scurt conținutul eseului domnului Gabriel Watermiller ce a rezumat studiile multor autori de renume internațional referitoare la civilizațiile lumii din ultimele șase milenii.
Noi ne aflăm astăzi la o răscruce importantă de drumuri în istorie și instinctul ne sugerează că ceva se întâmpla curând.
Ce anume, nimeni nu știe și de aceea confuzia, neliniștea și grija a ceea ce se va întâmpla copiilor și generațiilor viitoare e atât de covărșitoare, încât e greu de suportat. Eseul domnului Watermiller a crăpat puțin obloanele necunoscutului, lăsându-ne să vedem un scurt crâmpei aparținând îndoilnicului viitor.
Toronto ON
|
David Kimel 4/20/2019 |
Contact: |
|
|
