Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Catrene coraligene

Curios să-și afle natul

Ciucur, puștii, la „Antipa”*.
Unu,-n brațe, mic cât pipa,
Curios nevoie mare,
Dă din mâini și din picioare.
__________________________________
*Muzeul de Științe Naturale ”Grigore Antipa” din București.

Cum ți-e bună ziua...

Punem undițele-n doi:
Poate, prindem vreun broscoi...
Revoltată,-o broască,-n plaur:
-Hai, că doar n-ați mâncat laur!...

Vina recunoscută

I-a spus tatei că, la școală,
Nu știu cum, n-a fost cuminte
Și-a mâncat o săpuneală,
Că și azi o ține minte.

Așteptare febrilă

Îl mănâncă palma stângă,
Bucurie, dar și chin:
Ține-un sac și-o pungă lângă,
Însă banii nu mai vin.

Zgârcitul și banul

Îl mănâncă palma dreaptă,
Însă el, zgârcit sadea,
Mâna-i gat’-a și-o tăia
Când bancherul nu-l așteaptă.

Și răbdarea are margini

Buni prinsă cu mâncarea,
Puștiu-o roade rău la pneu.
-Parcă te-ar mânca spinarea?
Uite,-acuși ți-o scarpin eu.

Ac de cojoc

Nu stă locului, bondocul,
Parcă l-ar mânca cojocul.
Mama mare : -Uite,-acuși
Mama-ți trage un frecuș!

Păgubaș - și blestemat

Și-a găsit vițelu-n spuză
La vecin. Și nicio scuză.
S-a ales c-un bléstem cript:
-Mânca-l-ai cu mă-ta fript!

Îndrăgostire

Faldur'le subțírii rochii
Mă-nfior, mânca-ți-aș ochii!
Boiul, repugnând centura,
Arc întins, mânca-ți-aș gura!

Instigatorul

Ne-a pus să-mbucăm la hurtă,
C-ar veni gripa porcină.
Nu e nimenea de vină
Că i-au mas șoarecii-n burtă.

A sfeclit-o!

Auzind de mâine că
Ne trimit comisie
Să facă revizie,
O băgă pe mânecă.

Animal de companie

Tot pârgarul c-o potaie,
Iorga își luă o oaie.
Oaia, repugnându-i orga,
Se ținea mânz după Iorga.

La școala băbacăi
Dându-și seama că băiatul
Cam trăgea mâța de coadă,
Îl desprinde de cireadă:
„Hai, băiatu’, la săpatu!”

Dilemă

Ochișorii, pielița,
Doamne, cum i-aș săruta!
Dar cu gura-ți ce-oi făcea,
Că prea dai cu melița?

Care-i cauza?

Era fírav și modest,
Nu-i trebuia niciun lest,
Dar, de când cu mândrele,
Își cam face mendrele.

Divergență și convergență

Trei păreri, salve de tun,
Prea pornite să diveargă.
S-a găsit un punct comun.
Ei, așa mai treacă-meargă.

Și-a găsit beleaua

Îi dăduse-un ic un guard.
Despica parii din gard.
S-a jucat așa cu icul,
Până și-a luat mertícul.

Te-mbată pân’ te dezbată

Îi căzu cu tronc lui. Doar că
Ea voia de bani să-l stoarcă.
Tot curtând așa tipesa,
S-a-ntâmplat să-i cadă mesa.

Dragoste oarbă

El – că nu-s de-acord părinții.
Ea, sfidând baierele minții:
-Hai în lume, ca lăieșii!
Ce-ar mai vrea! Dar nu-l țin meșii...

La calende

Păsărică, păsărea,
În Schengen când vom intra?
-Când va face plopul pere
Și răchita micșunele!

Plânsul mamei

Fata mamei, Irinucă,
Te-am crescut cu miez de nucă
La umbra norocului,
Iar tu mă lași focului!...

Despărțire

Bade-hăi, lăstun de grui,
Pune-ți grijile în cui.
Să ajung să fiu fosilă,
N-o să-mi plângi mata de milă.

Franchețe

Bade, Domnul te-o ierta,
De-o făcuși cu inima,
Că și eu m-am sărutat
Fără milă de păcat.

Minciuna are picioare scurte

Ca să-și apere lucrarea,
Promitea marea cu sarea.
S-a găsit o gaie bună
Și l-a făcut de minciună.

Mai cu moț că-i mincinos?

Unul, cică, mai moțoc,
Minte de-ți stă mintea-n loc.
Să nu-l pui în centrifugă,
Ca și-a lui ... s-o ia la fugă?

Tot un bou și o belea

Cică mintea babei
E la coada grabei.
Dacă și a moșului –
La mintea cucoșului.

Păcatele tinereților

Ca prin sită s-au scurs anii,
Nopțile, fierbințile,
Când își bea nu numai banii,
Ci își bea și mințile.

Nu săpa groapă altuia

Trafic greu. Bară la bară.
Un taxist sâcâie-un TIR.
Din senin răsare-o bară
Și-l trăsnește drept la mir.

Socoteala de acasă

Și-a adus mireasă-n casă,
Sperând munții să-i strămute.
Coana stă ca o mireasă,
Dar se-ndoapă ca o bute.

Năravul din născare

Călcând strâmb din stan în stan,
I-au uns poarta cu catran.
De când i-au smolit portița,
Face pe mironosița.

În restaurant

Sătul, omul bate șaua
Că daraua-i cât ocaua.
Ospătaru-n tumbelechi
Că nu mișcă din urechi.

Hoț prins la fața locului

Văzând cine-i la tejghea,
S-a-ncins, nenea, c-o curea,
Doar că blonda, vânzătoarea,
I-a prins repede mișcarea.

Resuscitare

Cade-un june-n magazin.
Ce - salvare? Ce - leșin?
Ad’-o blondă din dotare
Și ți-l pune pe picioare!

Tot pățitu-i priceput

Doi flăcăi se duc la târg.
Tata – celui dat în pârg:
-Vezi cu cine se-ntorloacă,
Ar putea s-o ia la moacă.

Moara mai face făină

Cook, Belize, Curaçao –
Știe lumea ca și țara.
Și de ce nu ar umbla-o,
Cât îi umblă încă moara?

Nu ea leagă, nici dezleagă

Umblă lumea agitată,
Mai că ne-ar lega curmei.
Nu-i de păciuit, măi tată.
Am gustat din moarea ei.

De neînduplecat

Cică nu găina jună
Face zeama cea mai bună.
Chiar de-ar face-o, nu cu mine.
Îi cunosc eu moarea bine.

Ce va fi fiind la mijloc?

N-are somn și n-are tihnă,
Nici s-audă de odihnă.
Speră să se-aleagă sorții.
Că se dă de ceasul morții?

Testament

A-mpărțit la toți frățește:
Saci, hectare,-arol, arește...
Când să-i facă și lui partea,
Mai n-a dat mâna cu moartea.

Neputință

Un bordei lăsat pe-o parte
Și-un moșneag uitat de moarte.
Câtu-i ziua prin pădure.
Moartea cum să-l împrejúre?

Moartea doar să nu mi-o ia

Ieie-mi peștele, samarul,
Amendeze-mă cu carul.
Undița să nu mi-o ia:
Pescuitu-i moartea mea.

Cu uratul

Colindăm pe popa Nefârtate.
Nici n-am prins să ne luăm avânt,
Ne-a tras niște nașteri îndesate,
Că trezeau și morții din mormânt.

Biet sufleor îndrăgostit

Ba-n amonte, ba-n aval,
Șodă, noaptea, ziua – tristă,
Numai el, ca dus de val,
Umblă mort după artistă.

Sorții

Stau băbuțele la porți,
Dau în bobi și trag la sorți,
Și îndrugă la scoverzi
De pe când cu moșii verzi.

Trimis voievodal

S-a dat șfară: vine-n sat
Un trimis de la palat.
Nu de plac și ochi frumoși
S-a strâns lumea ca la moși.

Bunica și nepoțica

Buni-i face semn cu cotul
Că s-a cumințit nepotul.
Finc’a smântânit borcanul,
D’aia tace ca motanul.

Colțosul

Cum te-nțeapă ca ariciul,
Când se face mototol!
Înțepa-l-ar panariciul
Drept de limbă. Și … pașol !

Optică diferită

N-ar fi lucrurile-anume
Precum sunt, dar pentru toți?
Unul le spune pe nume,
Altul le spune cu moț.

Musafir nepoftit

Poate, nu dezbat doctrine,
Nici urzesc ascuns duel.
Nu pornește moara bine,
Târla-mârla – moț și el!

Patriarhul la o sută de toamne

ABC-ul greu al vieții,
Buchie cu buchie,
L-au parcurs un veac albeții
Ani bătuți pe muchie.

Nicolae MĂTCAȘ






Nicola Mătcaș    4/20/2019


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian