Universitatea Craiova (70 de ani în arena fotbalului românesc şi european)
Dumitru Otovescu ne-a obişnuit, sau mai bine zis, ne-a răsfăţat cu apariţii editoriale de excepţie, atât din punct de vedere al realizării grafice, cât mai ales din punct de vedere al conţinutului şi al necesităţii acestora. După monografiile, aproape exhaustive, despre Universitatea din Craiova şi Municipiul Craiova, Dumitru Otovescu se prezintă în faţa publicului cititor cu Monografia echipei de fotbal Universitatea Craiova, marcând astfel 70 de ani în arena fotbalului românesc şi european (1948-2018) al îndrăgitei echipe oltene, numită şi supranumită de celebri gazetari şi scriitori „campioana unei mari iubiri”, „Craiova maxima”, „o iubire alb-albastră” etc.
Ca de obicei, D. Otovescu lucrează în echipă, cu renumiţi colaboratori specialişti în domeniu. De data aceasta, din colectivul său fac parte: Dan Păsărin (comentator sportiv la Radio Oltenia-Craiova), Cristina Otovescu (profesor universitar, doctor) şi Ion Jianu (cunoscut şi recunoscut cronicar sportiv, autor al unor cărţi de fotbal). Fiind o ediţie bilingvă, traducerea în engleză a Monografiei echipei de fotbal Universitatea Craiova a fost realizată de Mihaela Pârvu.
Cartea a apărut la sfârşitul anului 2018 în două cunoscute edituri craiovene: Beladi şi Sitech.
Gândită monografic, în spiritul Şcolii sociologice a lui Dumitrie Gusti, apariţia cărţii are o dublă semnificaţie, cum însuşi D. Otovescu mărturiseşte în prefaţă, şi anume: „a) de a omagia pe toţi cei care, prin efortul lor conjugat, au făcut din echipă un simbol de faimă al oraşului nostru; b) de a aduce un elogiu special jucătorilor de fotbal, care, prin talentul, truda şi sacrificiul lor, au înălţat fotbalul craiovean pe culmile performanţei la nivel naţional şi european”.
Şi, într-adevăr, aceşti fotbalişti merită elogiaţi şi consacraţi pentru posteritate atât pentru performanţele lor fotbalistice, cât mai ales prin impunerea Craiovei şi, implicit, a României, în peisajul sportiv mondial.
Să-i amintim doar pe cei mai cunoscuţi fotbalişti craioveni, mulţi făcând parte şi din echipa naţională de fotbal: Bâtlan, Zamfir, Oprea, Niculescu, Velea, Marcu, Purcaru, Lung, Ungureanu, Beldeanu, Tilihoi, Ştefănescu, Irimescu, Deselnicu, Crişan, Sameş, Boc, Donose, Ţicleanu, Geolgău, Balaci, Cămătaru, Cîrţu, Săndoi, Badea, Popescu, Neagoe, Craioveanu, Stângă, Papură, Băluţă, Mitriţă etc., etc. Aceştia au fost antrenaţi de (în ordine alfabetică) Alesanco, Badea, Balaci, Beldeanu, Bondrea, Cîrţu, Cernăianu, Coidum, Gh. Constantin, Cosmoc, Halagian, Mangia, Marin Florin, Oblemenco, Piţurcă, Rădulescu, Rednic, Săndoi, Val. Stănescu, Ştefănescu, Teaşcă, Ţicleanu, Stănescu, Ungureanu, Zamfir etc.
Înfiinţată în 1948, echipa de fotbal înregistrată sub tutela Universităţii din Craiova, a cunoscut succese după revenirea în campionatul naţional de divizia A, în 1964, fiind de patru ani campioană naţională (1973-1974, 1979-1980, 1980- 1981, 1990-1991), de şapte ani câştigătoare a Cupei României (1976-1977, 1977-1978, 1980-1981, 1982-1983, 1990-1991, 1992-1993, 2017-2018), prima echipă studenţească din România şi Europa care a ajuns campioană naţională, prima echipă românească calificată în semifinalele unei cupe europene (1982-1983, deschizând succesul uriaş al echipei Steaua, campioană a Europei), prima echipă românească calificată în sferturile de finlă ale Cupei Campionilor Europeni (1981-1982, eliminând formaţii celebre), semifinalistă a Cupei UEFA (1982-1983).
Aceste performaţii deosebite, în care stimularea financiară a jucat un rol minor, au fost răsplătite de respectul unui public numeros şi consecvent, unic în România prin număr şi prin susţinerea sufletească, morală a echipei, dar şi printr-un nou stadion de excepţie, un adevărat templu modern al fotbalului, inaugurat la 10 noiembrie 2017, cu peste 30.000 locuri, situându-se pe locul 4 în topul celor mai frumoase stadioane ale lumii. Meritul exclusiv al acestei construcţii moderne se datorează primarului Craiovei de atunci, Lia Olguţa Vasilescu, campioana europeană la Karate (în carte figurează un interviu edificator cu doamna primar Vasilescu). Fenomenul Craiova a fost remarcat şi de cel mai mare fotbalist român din toate timpurilor, Gh. Hagi: „ce se întâmplă la Craiova, e altceva. M-am simţit antrenor, mi-a plăcut aici! E frumos să vezi un stadion plin, să vezi cum suporterii pun presiune pe adversari. Mă bucur că se face ceva în România, într-o zonă unde fotbalul e iubit”.
Echipa de fotbal Universitatea Craiova a fost şi este iubită nu numai prin vorbe şi fapte, ci şi prin imnurile sale, ultimele două fiind create de personalităţi marcante: O iubire alb-albastră (Tudor Gheorghe, versuri, muzică, interpretare) şi Cântec pentru Oltenia (versuri Adrian Păunescu, muzica de Valeriu Penişoară).
Este aproape incredibil, dacă n-ar fi consemnat de presă, câte personalităţi româneşti s-au pronunţat elogios la adresa acestei echipe de fotbal, brandul Craiovei, al Olteniei, al României: A. Păunescu, Nadia Comăneci, Marin Sorescu, Tudor Gheorghe, Fănuş Neagu, Amza Pellea, Sebastian Domozină, Victor Piţurcă, Leonard Doroftei etc. Iar cronicile consacrate succeselor ( dar şi insucceselor) echipei poartă semnături celebre: Eugen Barbu, Ioan Chirilă, Radu Cosaşu, Fănuş Neagu, Adrian Păunescu, I. Cupen, Mircea Tudoran, Marius Popescu, Angelo Niculescu, Dorin Tudoran, Sebastian Domozină, Virgil Vasilescu, Ovidiu Ioaniţoaia, I. Jianu, Mircea Canţăr etc.
Fotbaliştii craioveni care, timp de şapte decenii, s-au luptat pe gazon spre „a aduce respect echipei şi Craiovei, bucurie şi împlinire spectatorilor” merită să aibă o asemenea lucrare monografică, scrisă cu acribie ştiinţifică şi dragoste, pentru că această echipă de fotbal „a corespuns standardurilor de valoare promovate de craioveni şi pretenţiilor de succes ale tuturor celor care au încurajat-o cu multă simpatie şi ataşament afectiv”, cum consemnează, cu temei, Dumitru Otovescu.
Lansarea cărţii a avut loc într-un cadru festiv, în prezenţa foştilor şi actualilor fotbalişti, în Sala albastră a Universităţii craiovene, miercuri, 10 aprilie 2019. Au vorbit despre carte şi performanţele istorice ale clubului de fotbal: Cezar Spânu (rector), Gabriel Bădescu ( de la FRF, care a dăruit o plachetă omagială), universitarul Marcel Popescu (preşedintele actual al clubului), Marian Dragomir (decanul Facultăţii craiovene de sport), fotbaliştii: Pavel Badea, C. Bâtlan, Th. Ţarălungă, Sorin Cîrţu, Gică Craioveanu, precum şi coordonatorul lucrării, D. Otovescu. Sosit de la Timişoara, sociologul, criticul şi istoricul literar Adrian Dinu Rachieru, a subliniat, printre altele, că Universitatea nu-i numai un club, ci o frază memorabilă, fotbaliştii craioveni fiind „prazilienii” României. În final, un grup de tineri folkişti şi Ciri Maier au cântat şi au încântat publicul, intonând cele două imnuri ale echipei. Moderator: Dan Păsărin.
P.S. Antipatia FRF, a conducerii tehnice a echipei naţionale de fotbal faţă de Craiova se menţine şi azi. Cum se explică faptul că nici acum, când la Craiova, care are un stadion de excepţie, un public asemenea, jucători convocaţi la Naţională, nu este planificat niciun meci internaţional, fie el amical sau oficial. Publicul, se ştie, este al 12-lea jucător, care dă aripi jucătorilor de pe gazon. Stadionul şi publicul ploieştean este superior?
|
