Primul text în limba română - Scrisoare confidenţială (informaţii militare secrete)
Istoria noastră, politică sau culturală, poate fi reinterpretată în funcţie de epocă şi context social-politic. Unele date pot fi tratate, superficial, ca simple curiozităţi, tabloizante, pe placul vulgului.
Aşa, de pildă, celebra „Torna, torna, frate” este interpretat prin prisma unei grile securisto-sereistă: „toarnă, toarnă, frate”.
Ceea ce este însă evident este faptul că primul text găsit şi păstrat în limba română este Scrisoarea boierului Neacşu către judele Braşovului jupân „Hanăş Begner”.
Această scrisoare, este, de fapt, o notă informativă prin care boierul din Câmpulung, Neacşu, o trimite şefului său privitor la trecerea cunoscutului sultan ( şi prin serialul de televiziune) Soleiman I Magnificul sau Legislatorul Măritul sultan trece, cu impunătoarea sa oaste, pe Dunăre, spre Belgrad, spre a da piept cu „păgânii”, după numai un an de la urcarea sa pe tron.
Oamenii lui Soleiman I cuceresc Belgradul la 29 august 1521.
Scrisoarea confidenţială a lui Neacşu „ot Dlăgopole”, redactată la 29 sau 30 iunie 1521, este primul document în limba română descoperit şi păstrat până azi. Iată textul scrisorii:
„I pak dau de ştire domnietale za lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre. I pak să ştii domnia ta că au venit un om de la Nicopol de mie me-au spus că au văzut cu ochii loi că au trecut ceale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus. I pak să ştii că bagă den tote oraşele cîte 50 de omin să fie în ajutor în corabii. I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter den Ţ[a]rigrad cum vor treace aceale corabii la locul cela strimtul ce ştii şi domniiata. I pak spui domnietale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sînt megiiaş, şi de gener-miu Negre, cumu i-au dat împăratul slobozie lui Mahamet beg pre io-i va fi voia pren Ţeara Românească iară el să treacă. I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vîrtos de domniele vostre. I pak spui domnietale, iară domniiata eşti înţelept, şi aceaste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniele vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine”.
Câteva precizări: Băsărab este domnitorul Neagoe Basarab (1512-1521); „lotrul de Mahamet” este Mehmed beg, sangiacul Nicopolei, implicat în lupte pentru domnie din Ţara Românească (îl sprijină pe Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab, în luptele acestuia pentru păstrarea domniei, instaurează chiar o administraţie otomană în Ţara Românească, în 1522; îl instalează ca domn pe Vladislav, sprijinit de boierii Craioveşti).
Dincolo de conţinutul scrisorii, interesantă mai ales pentru istorici, Scrisoarea lui Neacşu, publicată pentru prima dată în transcriere latină de N. Iorga, la 1910, păstrată în Arhivele Braşovului, înseamnă o etapă decisivă în evoluţia limbii române, „o limbă foarte apropiată de limba vorbită în zilele noastre” (Al. Rosetti).
|
Tudor Nedelcea 4/4/2019 |
Contact: |
|
|
