Nicolae Grigorescu si opera sa plastică
Īn Sala operelor de artă clasică de La Muzeul Național de Artă am zăbovit un timp īndelungat īn Sala operelor de artă clasică din mai multe motive.Īn primul rīnd pentru a revedea tablourile unor clasici ai artei plastice din Romīnia care atīt prin conținutul social cīt și a măestriei coloristice. Ceea ce mi-a īndreptat gīndurile către o perioadă istorică cīnd Parlamentul romīnesc era sub influențe partizane poate anti-democratice. Aici l-am regăsit pe Nicolae Grigorescu a cărui mozaic are un bogat conținut uman-social.Marele pictor fiind sub influența unei viziuni idilice a vieții rurale romīnești prin păstori, țărăni ,căruțe cu boi și alte nuanțe ale vieții idilice. Remarcam interesul artistului pentru crearea de tipuri coloristice care au intrat īn palmaresul operei sale , influențat de starea socială a unor anumite pături din popor , deoarece se desprindeau de marea masă .
Dacă ne aplecăm asupra paginilor de istorie a continentului european observăm schimbări drastice care au avut lor īn sec.XV precum īn Spania anilor 1492 și īn Porugalia anilor 1497 ,ani cīnd evreii au fost ori obligați să-și schimbe religia ori goniți īn afara acestor teritorii. Aceștea s-au refugiat īn Olanda , au fost primiți de imperiul Otoman acordīndu-le toate drepturile civile. Cu trecerea zecilor de ani,de abia īn anul 2013 așa dar după peste 500 de ani portughezii și spaniolii au acordat generațiilor de strămoși toate drepturile civile.
Primele documente īn care constatăm prezența evreilor pe teritoriile romīnești sunt din sec.XVI. Vom constata prezența evreilor sfaradiți īn regiunile de pe malul Dunării,București și Oltenia,iar a evreilor aschenazi īn Moldova ,Bucovina și Basarabia. Ca urmare a unei reuniuni europene (Paris),a presiunii exercitate de liderii Franței, Belgiei, Olandei, Austriei - Parlamentul romīn acceptă recunoașterea oficială a membrilor comunității evreilor ,dar īn fapt acesta acordă cetățenia doar unora dintre evrei , pe principii sau pe poziții sociale individuale. Trebuie subliniat faptul că au fost īncetățeniți doar un număr de 883 de soldați evrei care au luptat īn Primul Război Mondial.Unii au deținut grad de ofițer- numeroși evrei au căzut victime pe cīmpul de luptă- unii au fost decorați pentru fapte de arme deosebite īn Primul Război Mondial de la care nu demult s-au īmplinit 100 de ani.Emaniciparea īn masă a evreilor romīni ,obținerea dreptului de cetățeni s-a realizat īn perioada 1919-1923.
Īn anul 1880 N.Grigorescu a prezentat la Expoziția Oficială de la Paris lucrarea sa cunoscută sub titlul ,,Evreul cu gīsca,,. Suflul proaspăt a lucrării și realizarea ei au impresionat pe criticii de artă a timpului. Lucrarea a fost remarcată și s-a bucurat de succes. Nu era prima lucrare a artistului care avea ca subiect evreimea. Nicolae Grigorescu realizase o pictură,,Capul de evreu,,care se află deasemenea la Muzeul Național de Artă din Romīnia. Menționez că aceasta este realizată īn aceeași perioadă cu,,Evreul cu gīsca,,. Unii cronicari au subliniat faptul că artistul a fost, la vremea respectivă impresionat de noul cetățean, prin trăsăturile anatomice a evreilor, portul tradițional a acestora:Evreul cu caftan și Rabinul sunt două lucrări ale maestrului din aceeași perioadă. Ambele au fost realizate īn anul 1874 ,la Bacău.
Criticul de la Figaro ,văzīnd tablourile lui Grigorescu la Expoziția din Paris,va scrie o cronică īn care īl compară cu Watteau ,iar Stop de la Journal Amusant, īi acordă numeroase superlative. ,,E o pictură viguroasă și merită celebritatea de care se bucură-va scrie Alexandru Vlăhuță-București,1910.
Tabloul īn sine , nu poate fi īnțeles fără a cunoaște īmprejurările care au stat la baza compoziției (G.Oprescu).Criticul se referea la situația evreilor ,care s-a menținut de secole īn Romīnia și care plasa īntr-o poziție de inferioritate nejustificată a etniei evreiești, era o certitudine și pentru cei care descindaseră din familiile care de mult timp s-au stabilit pe pămīntul romīnesc.
Lucrarea lui N.Grigorescu se dovedește a fi un aport semnificativ prin īnalta valoare artistică, la aceeași nișă picturală europeană din acea epocă.Tabloul este o critică și demască corupția administrativă care transformă calitatea īntr-o marfă. Acest tablou a avut la īnceput denumirea ,,Un cetățean īn perspectivă,, atunci cīnd a fost prezentat la expoziția de la Paris din 1887. Unii cronicari după cele constatate prin lectura unor monografii-īi acordă o dată de elaborare diferită.(1878 sau 1880) .Aceste date sunt desigur legate de Congresul de la Berlin (1787) cīnd i s-a impus Romīniei recunoașterea evreilor ca cetățeni cu drepturi egale.Vom găsi īn buletinul Alianței Israelite Universale emis īn 1787 paragraful,,Romīnia este singura țară īn care emaniciparea evreilor īntīlnește o vie rezistență,,Vom găsi și o altă mărturie de acest fel īn ,, Revista israelită din București din 1 Februarie 1886,,.Cine a sesizat mesajul tabloului a fost Moses Schwartzfeld, care subliniază faptul că George Cantacuzino a cumpărat tabloul pentru 3000 de lei. Tabloul devenise , la acele vremuri ,un fel de simbol al luptei pentru modificarea art.7 din constituție īn urma hotărīrii art. 44 al tratatului de la Berlin și purtīnd titlul,,Evreul cerīnd drepturi,,. Tot la Bacău, pictorul N.Grigorescu a realizat o altă pīnză ,,Interior de cīrciumă,,. Această operă se află tot la Muzeul semnalat mai sus. Delavrancea este unul dintre comentatorii acestui tablou, făcīnd o analiză amănunțită a atmosferei pe care artistul a reușit s-o creeze. Un alt comentator a fost Nicolae Petrașcu care la cunoscut pe Grigorescu īn anul 1895 la o expoziție a acestuia. Grigorescu deschide īn 1887 o expoziție īn sala Martinet și īn același an apare o critică a lui Gil Blas ,pe data de 3 martie. Acesta va scrie,,Un țăran romīn care ține o gīscă subțioară,,...este o lucrare de maestru. Iar pe 28 februarie īn ,,Courier du Soir,, se va scrie,,Grigorescu este un pictor impresionist de mare talent,,.Grigorescu avīnd dor de țara sa se īntoarce ān 1867 ,dar mai īntīi s-a oprit la Lemberg īn Galiția, va scrie după o vreme Zambaccian . Se pare că ,,evreul,,din tabloul respectiv se potrivește figurilor de evrei din acest loc. Chiar și Blasian arată că imaginea evreului din tabloul respectiv este asemănătoare cu ceea ce a văzut și l-ar fi inspirat pe artist.
Grigorescu a fost un mare artist, incontestabil. Atmosfera care a dominat la Lemberg Polonia a avut o mare influență asupra viziunii sale. Artistul a combinat imaginile văzute īn Polonia cu cele a vīnzătorilor de păsări-rațe, din piețele Romīniei. ,,Evreul cu gīsca,,este ca subiect o mutație. Prof.Gheorghe Oprescu va scrie īn 1962,,
Īn,,Evreul cu gīsca,, este vorba de a găsi forma cea mai potrivită și mai desăvīrșită artistică pentru a demonstra absurditatea unor soluții politice care ignorau aspectul uman al problemei,,.
Īn concluzie trebuie spus că artistul N. Grigorescu și-a condus penelul īn direcția laturii omenești a personagiilor portretizate.
|
Paul Leibovici 2/9/2019 |
Contact: |
|
|
