Nunta de aur intr-o familie de romani din Toronto
Sambata ,29 ianuarie 2005,in comunitatea romaneasca de seniori,de la
4000 Don Mills a avut
loc un mare si rar eveniment-aniversarea a 50 ani de la casatoria Marianei
cu Niculae Covaci.
Casatoria religioasa dupa datinile stramosesti a fost oficiata de parintele
Ioan Pop de la
biserica Toti Sfintii din Toronto.Inimile si sufletele celor prezenti au
fost umplute de cele
mai curate si frumoase sentimente omenesti: iubirea si respectul fata de cei
apropiati.
Au fost prezenti la eveniment peroane din mai multe generatii. Festivitatea
s-a continuat cu o masa plina de bunatati traditionale romanesti - ca la
"mama acasa" - apoi cu dans si voie buna, cu speranta de sanatate si numai
bine in viitor!!!! [Ana Maria Dobrin]
Discursul unei prietene,Marilena Moldoveanu :
Unul din cele mai frumoase lucruri din viata este prietenia. Nimic mai
frumos decat de a
gasi niste prieteni in sufletul carora sa putem depune in siguranta tainele
inimii noastre:
prieteni de-a carei discretie suntem incredintati, ale caror cuvintene
linistesc inima, a caror
fata vesela ne risipeste tristetea sufletului si a caror prezenta e de ajuns
ca sa ne simtim
veseli si voiosi.
Ne-am adunat azi pentru a sarbatori unul dintre cele mai mari evenimente
din viata-implinirea
a 50 ani de la casatoria voastra.Ne-am intalnit nu numai pentru a ne veseli
in buna traditie romaneasca dar si pentru a incerca a face un scurt bilant
al celor 50 ani petrecuti impreuna.
Ati strabatut un drum lung,un drum cu urcusuri si coborasuri,,cu obstacole
si hartoape,cu
rascruci si pericole ascunse,pe vreme rea si vreme buna,intotdeauna
impreuna,intotdeauna
sprijinindu-va unul pe altul.
Casnicia este o incercare dificila si multi s-au dat batuti,dar voi ati
abordat-o cu
intelepciune,cu putere sufleteasca si cu multa iubire,iar acum iata-va dupa
50 ani inconjurati
de copii,de frumoasele voastre nepoate si de multi prieteni privind in urma
si spunandu-va
zambind: "Nu a fost usor dar a meritat !"
Dragii nostri prieteni Mariana si Nae!
Intre trecutul ce v-a scapat si viitorul pe care nu-l cunoasteti este
prezentul...Sa fiti
zgarciti cu timpul,sa nu dati nici o clipa de-a voastra fara sa primiti in
schimb valoarea ei,
sa nu lasati timpul sa va scape din maini
Noi, grupul de seniori,va dorim multi ani sanatosi,sa aveti numai bucurii
si zile senine.
Sa ramaneti asa cum sunteti,sa fiti fericiti alaturi de familia voastra si
de toti cei dragi,si nu in ultimul rand cat mai multe partide de canasta !
Va iubim !
Prietenii
#
Poezia,scrisa de Eva P.in cinstea mirilor,Mariana & Nae :
Ne-am reunit-n-aceasta zi,de mare sarbatoare
Cum nu sunt multe pe pamant,in lumea mare
Caci foarte multi se "pierd"pe drum,sau nu mai au rabdare,
Sa-nvinga acele "incercari",ce viata le presare...
Iar in acesti 50 de ani frumosi si plini de soare
Vor fi fost clipe poate -rare -si de descurajare.
Insa NOROCUL le-a suras mereu si le-au invins,
Usor ,din mers,cu optimism,in parul ce-l au nins.
Si-acum de-si fac un mic "bilant"sau chiar unul mai mare,
Doar Satisfactii-au rezultat si semne de mirare.
Ca-n tara s-au zbatut sau nu,le-a fost usor si bine,
Aci insa au scos tot ce-au putut,plus "uitare de sine",
Pentru a se "adapta"rapid,c-apoi sa aiba drepturi,
Si "step by Step" au cucerit Canadei Everest-uri.
Tot timpul ins-au fost ghidati cu grija si rabdare,
De copii reusiti si buni,croiti pe-a lor carare.
Asa incat s-au "incalzit"fiindu-le aproape,
Pana-ntr-ozi cand au trait ,s-aibe 2 nepoate.
Acuma deci,Bunicii au un rol mare si-s mandri,
Ca-s o rotita importanta in tot ce fac copiii.
Asa ca-mbatranesc frumos si-au de iubire parte,
Le deie Domnul: "Multi-multi ani cat si noroc in toate,
Ca sa-i sarbatorim mereu in buna Sanatate !"
De la Ruxi - fiica lor:
Dragi Prieteni,
Va multumim ca ati raspuns "Prezent " si la acest mare eveniment din viata
familiei noastre.
Sarbatorim azi alaturi de tinara pereche o jumatate de secol de dragoste si
devotement. Sarbatorim familia.
A fost idéa ca familia sa fie unita, cre i-a adus pe parinti aici in Canada.
Sa fie linga noi si sa ajute la cresterea nepotilor intr-un spirit de camin
cald si romanesc.
Utindu-ma prin pozele din acea zi de februarie, mi-am zis : « S-au castorit
intr-o zi mohorita », dar tata m-a surprins ieri zicindu-mi : « Era o zi
frumoasa si insorita ». Da, cred, in ziua acea in ochii lor nu era decit
soare.
I-am admirat pe parintii mei pentru tenacitatea cu care s-au hotarit sa
invinga testul timpului si sa pastreze intact lagamintul facut acum 50 ani.
I-am admirat pentru daruirea pe care o au unul pentru celalalt si amindoi
pentru mine si familia mea.
M-am gindit de multe ori daca eu mi-as urma fiica la celalalt capat al
lumii.sa zicem, Japonia. Daca as invata o limba noua si complet straina,
daca as face de Craciun cozonaci tot atit de buni pentru nepotii mei?
Raspunsul mi-l va da timpul.
In aceaste zile premergatoare aniversarii, m-am dus cu gindul inapoi la
copilaria mea si tineretea lor. Mi i-am amintit mereu impreuna : impartind
treburile gospodaresti, casa mereu plina de prieteni, duminicile la masa
impreuna.
Ma uit azi la ei si ii vad la fel : unul pentru celalalt.
Le doresc sa ramina mereu asa!
Sa ne traiasca ani multi si fericiti!
|
Ana Maria Dobrin 2/9/2005 |
Contact: |
|
|
