Calatorie la vecini nostri din sud ; Prin orasul american Buffalo
Buffalo este un nume familiar pentru vizitatorii Cascadei Niagara din ambele zone: canadianã si americanã. Este situat la granita dintre cele douã tãri, în spatiul S.U.A., în imediata vecinãtate a vestitei cascade. Port la Erie si Marile Lacuri, este al doilea oras ca mãrime din statul New York, cu capitala Albany.
Multi dintre cei ce cãlãtoresc în America trec pe unul dintre marile poduri ce traverseazã rîul Niagara, dar putini poposesc si cunosc îndeaproape aceastã interesantã asezare. Cu exceptia , desigur, a celor care, ca si mine, au fãcut dintr-un asemenea popas un prilej de specialã si plãcutã explorare.
Dupã o minutioasã documentare chiar la fata locului, am aflat cã Buffalo este principala unitate urbanã a unui complex administrativ care cuprinde Erie County si Niagara Region, împreunã cu care a primit în 1996 premiul de apreciere generalã “All America City and Community”. Situat la confluenta cu Lacul Erie si rîul Niagara, orasul are o mare desfãsurare de waterfront, ceea ce îi si conferã atractiva situatie de centru turistic, cu destinatie socialã si recreativã si, în egalã mãsurã, de intensã pulsatie economicã si comercialã, cultural-artisticã si educativã. Plajele si parcurile sale, unele în curs de definitivare, sunt recunoscute si frecventate de vizitatorii locali si din alte pãrti ale celor douã tãri învecinate. Orasul în sine are o populatie de 292.600 locuitori, iar împreunã cu zona metropolitanã însumeazã cifra de peste 1.170.000, înscriindu-se, sub acest aspect, ca al 46-lea centru urban al S.U.A..
Nu se cunoaste exact de unde vine numele orasului. El îsi are începutul în 1789, în mica asezare de negustori de la Buffalo Creek. În acest domeniu se intrã, de regulã, pe tãrâmul fabulatiilor si al speculatiilor. Se pare cã legãtura cu numele de “bivol” este tacit repudiatã, cei mai multi apelând la cel de “bizon”” (de “bizon american”, dupã cum grãiesc dictionarele), evident mai elegant, desi sunt notatii exprese cã prin pãrtile locului n-ar fi sãlãsuit bizonii. Acestia sunt, totusi, pomeniti în multe dintre legendele bãstinasilor dintr-o parte si alta a Niagarei, una chiar legatã de nasterea cascadei, asa cã... sã dãm bizonului ce e al bizonului si sã trecem mai departe...
De la acea originarã comunitate de acum douã secole si ceva la nivelul zilei de azi, Buffalo a parcurs o cale lungã dar spectaculoasã, mai ales dupã deschiderea în 1825 a Canalului Erie, care realiza legãtura între lacul cu acelasi nume si Lacul Ontario, care a condus treptat la o mare dezvoltare industrialã si comercialã, ceea ce a fãcut finalmente din orasul cu nume de bivol, sau mai binezis de bizon american, un adevãrat The Nickel City sau City of Light. Acesta din urmã este si titlul romanului scris în zilele noastre de autorul local Lauren Belfer, în memoria faptului cã aici s-a introdus pentru prima datã în lume, în 1881, iluminatul electric stradal, gratie instalatiilor hidroelectrice de pe Niagara.
Un fapt semnificativ pentru importanta crescândã a orasului îl reprezintã si faptul cã Abraham Lincoln a fãcut aici un popas, locuind la American Hotel pe Main Street, în drumul sãu de preluare a presedintiei S.U.A. Tot aici, într-un salon din Wilcoc Mansion, Theodore Roosevelt a depus jurãmântul solemn ca al 26-lea presedinte american...
Pe asemenea si multe alte interesante antecedente, se întemeiazã prezentul dinamic, plin de plãcute surprize al orasului Buffalo si al zonei sale adiacente. Populat de oameni de diferite natii si culori (actualul primar Byron W.Brown este si el de aceeasi culoare cu... numele sãu), orasul repsectiv, pe care multi localnici îl pronuntã Baflou, îsi etaleazã frumusetile arhitectonice evidente mai ales pe Avenue of the Presidents si în marea colectie de watercolor “Buffalo, my city”, întemeiatã de dr.V.Roger Lalli. În Downtown întâlnim o alternantã de clãdiri mari si mici, unele purtând patina vremii, altele de datã recentã. Multi zgârienori se aflã aici în elementul lor, recunoscut fiind faptul cã în Buffalo s-a ridicat cel dintîi skyscraper din lume – The Guaranty Building. Într-o arie mai largã a vizitatorului interesat de acest domeniu se pot înscrie Buffalo City Hall, Kleinhans Music Hall, Societatea istoricã din Buffalo si Erie County, Buffalo Central Terminal, Asbury Delaware Church, Polish Cathedral etc.
În Buffalo functioneazã 78 de scoli publice, iar în toatã aria metropolitanã se aflã 292 de scoli, institute si Academii, la care se adaugã cele cu caracter privat. De mare prestigiu se bucurã Empire State College, Niagara University, University of Buffalo, State University of New York s.a. Dintre cele peste 50 de galerii de artã, vizitatorul poate poposi cu deosebitã satisfactie, asa cum am fãcut-o si eu, la Albright Knox Art Gallery, cu bogata sa colectie de creatie modernã si contemporanã. Cât despre Buffalo Filarmonic Orchestra si cele câteva canale TV, ele ne sunt binecunoscute si nouã, celor de dincoace de Niagara, în special pentru minunatele concerte si emisiuni ale postului WNED Buffalo-Toronto.
“Last, but not least”, la mare cãutare este irezistibilul complex comercial în cadrul cãruia sunt încorporate Mall Macy s, Best Buy, Galleria si cele douã mult frecventate restaurante “The Cheeseccake Factory” si “Cucina italiana”, la care am servit si noi cina. Nu departe se aflã “Big K Mart”, vestit pentru preturile sale accesibile. Multi canadieni îsi fac la sfârsit de sãptãmânã cumpãrãturile din aceastã zonã, iar nouã ne-a fost dat sã ne întâlnim la restaurantul mentionat cu câtiva concitadini de pe strada noastrã...
În ceea ce priveste frumoasa întâlnire cu micii cititori de la marea salã distractivã “At Chuck E.Cheese’s”, care a constituit de fapt principalul motiv al vizitei la Buffalo, îmiezerv plãcerea unei relatãri viitoare pe aceastã temã.
|
Ion Segãrceanu 7/3/2018 |
Contact: |
|
|
