Pe teme de educatie ( XXXIII ) - Emulatia scolara
Potrivit dictionarelor aparute in diferite tari si aflate acum la dispozitia marelui public, emulatie inseamna intrecere, dorinta de autodepasire individuala, de egalare si chiar de depasire a unui model (unor modele), in vederea afirmarii intr-un anumit domeniu sau intr-un anumit compartiment al vietii socio-profesionale, culturale etc.
Emulatia opereaza in randurile oamenilor adulti, constituiti in colective de lucru, in comunitati locale, etnice, religioase etc., in diferite asociatii, dar si in randurile copiilor, adolescentilor, tinerilor, deci la nivel scolar si universitar.
De la inceput trebuie sa subliniem ca emulatia presupune o intrecere loiala, colegiala, excluzand rivalitatea rau inteleasa, invidia, ipocrizia, egoismul, individualismul, ca sa nu mai vorbim de incercarile de a face rau prin orice mijloace colegilor care se afirma in mod cinstit. Pentru ca o astfel de intrecere sa fie gestionata, monitorizata in mod constructiv, este nevoie de evaluare. Si pentru ca ne propunem sa ne oprim asupra emulatiei scolare, a emulatiei in randurile copiilor si tinerilor, sa spunem ca, in tari cu traditie in invatamant, s-a constituit o pedagogie anume a aprecierii nivelului de cunostinte si comportamentului elevilor, o pedagogie a evaluarii – prin note cifrice sau calificative din care rezulta medii, prin caracterizari periodice, analize in cadrul unor intalniri (meetinguri), pe clase ori grupe de copii sau tineri, uneori cu participarea formatorilor (profesori si alt personal) si a parintilor, prin recompense – evidentieri si premieri, publicarea performantelor in reviste ]colare, locale si prin alte mijloace.
Abordam aceast` tema – a emulatiei, pentru a prezenta parintilor, in calitate de colaboratori ai scolilor, un aspect important legat de asigurarea randamentului scolar si fiindc` sunt pe alocuri voci si se dau chiar directive din partea unor diriguitori ai invatamantului in sensul de a exclude orice clasificare a invataceilor si de a nu face publice rezultatele evaluarilor, pentru a nu-i descuraja pe elevii care invata mai greu, or este stiut c` stimularea acestor elevi se poate face pe alte cai, manifestandu-se o grija deosebita pentru ei din partea educatorilor.
O emulatie corecta favorizeaza reusita scolara, ii incurajeaza pe elevi sa vizeze excelenta la toate nivelurile, ii invata sa se depaseasca pe sine. Tinerii sunt incitati sa depuna efortul maximal de care sunt capabili. In evaluare, se tine seama de calitatea muncii elevilor, de progresul pe care-l fac (fapt care ii ajuta pe cei care au tendinta de a ramane in urma), de preocuparea constanta de a invata sistematic, de spiritul de initiativa al fiecaruia. Nivelul stradaniilor tinzand catre excelenta se urmareste prin calitatea lucrarilor elaborate, prin modul prezentarii in clasa (raspunsuri orale, contributii la lectii si activitati practice), calitatea relatiilor cu educatorii, cu colegii, efortul investit, asiduitatea intregii activitati si rezultatele obtinute. Progresul are in vedere ameliorarea lucrarilor personale, ameliorarea prezentarii in clasa, ameliorarea relatiilor cu educatorii si cu colegii, ameliorarea efortului, consecinta fiind ameliorarea rezultatelor obtinute. Preocuparea constanta pentru invatatura se exprima prin regularitatea acelorasi parametri – lucrari personale, participare pozitiva in clasa, relatii cu educatorii si colegii, eforturi, rezultate favorabile, in timp ce spiritul de initiativa inseamna angajarea participarii active la procesul de invatamant, oferirea elaborarii unor lucrari, rezolvarii de probleme, angajarea in mentinerea unui bun climat in clasa si pentru reusita scolara a intregului colectiv, fapt ce nu exclude ajutorarea unor colegi sau angajarea in actiuni de ajutor reciproc la invatatura.
Participarea cu succes in procesul emulativ este conditionata pentru fiecare tanar de o motivatie corespunzatoare care sa urmareasca drept scop dezvoltarea intereselor, stimularea dorintei de a invata, orientarea intereselor si eforturilor intr-o directie precisa. Alaturi de aptitudini, motivatia este variabila cea mai importanta nu numai a randamentului, in general, ci si a performantei (Young). Motivatia influenteaza activitatea, mai ales sub aspectul ei proiectiv, fiind totodata unul din factorii de adaptare a persoanei. Sursele motivatiei sunt felurite, dar fiecare asigura, intr-o masura mai mare sau mai mica, eficienta activitatii. Asa, de exemplu, aprecierea valorii unor informatii (cunostinte), interesante in sine si vitale pentru subiectul respectiv, conduce la o motivatie intrinseca. Dintre surse, un loc insemnat ocupa si satisfacerea curiozitatii, aprobarea sociala (din partea profesorilor, colegilor), existenta competitiei in clasa (grup), dorinta de recompense, gustul promovarii. Mai conteaza, de asemenea, ambitia de a excela, influenta familiei, dorinta de a evita criticile, reprosurile, sanctionarea printr-o apreciere negativa, dorinta de a trece cu bine testele si examenele, necesitatea economic` (in perspectiva, in legatura cu alegerea drumului in viata), influenta si exemplul profesorilor.
In abordarea problemelor emulatiei scolare, ca si in intreaga activitate de educare a tinerilor, trebuie sa tinem seama de particularitatile de varsta si individuale ale copiilor si tinerilor nostri. La varste mai mici, este necesara multa rabdare din partea educatorilor. Enervarile, mustrarile repetate, admonestarile, mai ales in public, nu au decat putine efecte pozitive asupra comportamentului copiilor si preadolescentilor mai dificili. Ele pot zadarnici eforturile invatatorilor, profesorilor (teachers) si pot nimici climatul de respect si incredere dorit. De asemenea, folosirea abuziva a recompenselor dauneaza acestui climat si tendintei catre excelenta caracteristica unei emulatii sanatoase. Adolescentul, insa, depasind orizontul limitat al copilului, nu numai ca este in masura sa descopere valori spirituale, ci cauta sa si le apropie, acestea sintetizandu-se in constiinta lui sub forma de modele si idealuri spre care tinde. Asadar, la aceasta varsta, trebuie sa abordam munca educativa dintr-un nou unghi de vedere – care sa nu stanjeneasca tendinta de afirmare a personalitatii, ci sa o sprijine printr-o pozitie de “insotire”, de indrumare din expectativa, cum scriam si altadata.
In unele scoli, mai ales in licee si colegii din diferite tari – si din Canada, evidentierea elevilor (studentilor) care se remarca atat privind “nivelul academic”(reusita la invatatura, efort si progres, interes si participare in clasa, atitudine si comportament pozitive), cat si “viata scolara”(manifestari culturale, sportive, excursii de studii etc.), se face prin tablourile de onoare care le expun fotografiile insotite de texte prezentand motivele evidentierii. Conducerea (leadership) fiecarei scoli inovatoare (care acorda atentie emulatiei si stimularii initiativei elevilor) este axata pe colaborarea dintre profesori, elevi, parinti, administratie si personal auxiliar. Este vorba de o noua paradigma de emulatie care privilegiaza excelenta pe plan scolar si perfectionarea noilor competente, promovand, ca modalitate de lucru, rezolvarea de probleme de creativitate – in colaborare in cadrul scolilor si in afara, prin legatura cu diferite firme, amenajarea unor puncte de documentare, website etc. Pe de alta parte, parintii unor adolescenti isi trimit fiii si fiicele, in timpul vacantelor, sa lucreze in industrie, comert sau in institutii, sa desf`soare o munca utila, nu pentru castiguri banesti (este vorba, in multe cazuri, de familii cu o foarte buna stare materiala), ci pentru a cunoaste realitatile vietii sociale. In scoala si in afara de scoala, adolescentii vor cunoaste multe valori care trebuie explicate, ierarhizate, intelese si asimilate, ordonarea lor in modele si idealuri trebuind sa fie opera fiecarui adolescent. Se stie, insa, ca viata poate pune in circulatie si false valori sau valori incarcate de impuritati, ca poate oferi si “seducatori oculti”, iar personalitatea adolescentului, desi profund restructurata, ramane mobila pe anumite coordonate, deschisa unor tentatii si plutind inca in incertidudinea unei orientari sociale corecte. Rolul educatorului (om de scoala sau parinte) este, in aceste cazuri, pe cat de important, pe atat de dificil, el trebuind sa se apropie de universul si specificul spiritual al adolescentilor, sa curete valorile de impurit`tile ce le [nsotesc sau le umbresc si sa formeze la tineri capacitatea de a discerne si de a face si singuri aceasta operatie de purificare a valorilor.
Pentru ca am amintit de scolile canadiene, sa mentionam ca, dupa parerea multor persoane autorizate, invatamantul din clasele mici este pe deplin accesibil, ba chiar usor pentru toti copiii, in timp ce trecerea prin high school catre universitate prezinta un grad de dificultate mult sporit, fapt bine constientizat de candidatii la invatamantul superior si introdus de ei intre izvoarele motivatiei pentru excelenta scolara si, implicit, intre factorii care intretin emulatia. In ceea ce priveste scolile inovatoare, ele urmaresc tocmai ca viitorii absolventi sa fie in masura sa trateze informatia noua, sa fie capabili sa prevada viitorul si sa caute noile cunostinte si competente de care vor avea nevoie. Astfel, acesti viitori absolventi invata, prin ei insisi, cun sa trateze noutatea si necunoscutul.
Acesta este invatamantul formativ de care emulatia nu poate fi despartita.
|
Prof. Silvestru MORARU - Toronto 1/17/2005 |
Contact: |
|
|
