Apel intru " Carte"
In aceasta era a tehnologizarii, a progresului computerizat tot mai accelerat cu cipuri din ce in ce mai performante, calculatoare din ce in ce mai sofisticate sau televizoare ce devin din ce in ce mai acaparatoare, Cartea devine din ce in ce mai mult o Rara Avis.
In lumea ce ne-a imbratisat odata cu parasirea taramurilor natale multi dintre noi am urmat calea tehnologiei informationale din motive mai mult sau mai putin pragmatice, sau din purul instinct de supravietuire si adaptare la o noua societate, la un nou stil de viata, ce speram cu totii sa ne aduca satisfactiile mult visate. Si iata cum Cartea, devine un obiect uitat pe raftul prafuit al amintirilor, ce cu timpul tinde chiar sa dispara din viata si preocuparile noastre si este inlocuita cu stralucirea noua si aparent frumoasa a calculatorului sau televizorului.
Cartea nu se vrea a fi o negare a progresului sau a necesitatii de informare fie pe calea internetului sau a televiziunii, caci aceste doua forme de comunicare sunt si ele necesare si utile, ne ajuta din multe puncte de vedere si ne formeaza sau ne imbogatesc nivelul de cunostiinte. Ceea ce se intampla insa, de multe ori, este o inlocuire totala si pe alocuri ireversibila a existentei Cartii si a valorii culturale sau educationale pe care o Carte ne-o poate oferi. Suntem cu totii atat de ocupati, timpul a devenit un obiect de mare pret, ce necesita alergaturi asidue pentru a-l regasi, inglobarea noastra in marea confruntare cu locul de munca si lupta pentru existenta sociala a dus cu sine la formarea Cartii ca o specie culturala pe cale de disparitie.
Si precum vorba „Istoria se repeta”, asa si Cartea a fost probabil invinovatita, cu mii de ani in urma, de inlaturarea necesitatii de comunicare de la generatie la generatie, scrisul si pergamentul luand locul intelepciunii batranilor ce instruiau si initiau tinerii in tainele experientelor si intelepciunii lor acumulate de-a lungul existentei si prin ceea ce au preluat de la stramosii lor. Timpul a dovedit insa ca scrisul si paginile Cartilor au ajutat la formarea unei comunicari mai complexe, a unei comunicari noi si imbogatite, a cresterii cunostiintelor si valorilor transmise din generatie in generatie. Mi-as dori foarte mult ca timpul sa dovedeasca ca si in acest caz, ca o parte sa nu fie inlocuita de cealalta, ci sa fie imbogatita, noile cai de comunicare sa ajute la selectarea de Carti, la formarea unor biblioteci de valoare, ale unor referinte foarte bine structurate ce sa ajute la recomandarea valorii literare, la o selectare mai rapida si corecta a Cartilor ce ne-ar putea ajuta in formarea intelectului.
Este de fapt o problema la nivel global, destinul Cartii este in schimbare in toate tarile lumii, doar amplitutinea si forma schimbarii difera, si cu toate ca numarul Cartilor publicate poate ca a crescut in ultimii ani, valoarea si selectia lor este de multe ori in decadere. Si daca internetul a adus cu sine o putere de selectie mult mai flexibila si o posibilitate mai mare de cumparare a Cartilor mult dorite, a adus cu sine si antidotul Cartii reale, site-uri ce prezinta de cele mai multe ori stiri si informatii in fraze scurte si concise, scurte impresii, lamuriri, informatii complexe si ajutate de hypertext, si chiar o incercare de prezentare a Cartii pe internet.
Stim cu totii ca in vremurile cenusii ale comunismului, Cartea poate ca exista ca o metoda de refulare, de traire a libertatii ascunse, de cufundare intr-un univers care nu exista decat in visele noastre, si acesta, stiu mi-ar spune multi, ar fi un argument pozitiv in favoarea existentei in normalitate a Cartii. Dar cred ca in acelasi timp, din aceasta experienta nu am avut decat de invatat, in acele timpuri Cartea ne-a ajutat sa visam, sa ne imaginam, sa ne imbogatim cunostiintele, sa traim pe alte planuri, sa invatam despre cultura, istorie, lumi si popoare departate, povestiri miraculoase sau destine tragice, Cartea ne-a format si ne-a modelat caracterele, ne-a dat acea esenta care ne ajuta foarte mult astazi sa fim ceea ce suntem.
Gabriel Liiceanu spunea odata ca citind o Carte traiesti inca o viata, si nu putem decat sa admiram ceea ce domnia sa a reusit sa faca pentru Carte si implicit pentru Cititor, prin selectia deosebita prezentata sub editura Humanitas. Valoarea spirituala dobandita prin experienta trairii mai multor vieti este o stare pe care sunt convins ca orisice muritor de rand ar dori sa o simta si ea in mod clar ne poate reveni prin intermediul cartilor. Amintirile din copilarie nu raman doar acele ore minunate petrecute in zilele de vara la casa bunicilor, ci mai raman in memorie si minunatele periperii traite alaturi de Alice in Tara Minunilor, nu iti aduci aminte doar de basmele povestite de bunica dar si de acele Carti minunate de povesti ce ne-au transpus in lumea Medelenilor si a Ciresarilor.
Apel pentru Carte. Citeste. Citeste-i pe clasici, pentru redescoperirea radacinilor si a valorilor consacrate. Citeste-i pe contemporani pentru a descoperi suflul nou scris intru valoare Cartii. Citeste-i pe debutanti pentru a le da o sansa. Si nu uita sa-i Citesti pe romani, fie ei clasici, romantici, interbelici sau contemporani, caci pana la urma apartinem acestei natiuni ce sper ca nu va uita niciodata ce inseama Cartea.
„Cartea este o asigurare pe viata, o mica anticipare a nemuririi. Inspre trecut(vai) si nu spre viitor. Dar nu le poti avea pe toate.” - Umberto Eco, „Pliculetul Minervei”.
|
Andrei Lambert - Toronto 1/4/2005 |
Contact: |
|
|
