Rămâi cu bine, 2017 !
Mi se pare incredibil cum a trecut anul 2017. Ametitor de repede. De anul acesta imi pare rau sa ma despart chiar daca a fost un carusel de emotii de toate felurile. Privind in urma, incerc sa fac o retrospectiva pentru a vedea ce a insemnat acest an pentru mine, ce a adus bun, ce a adus rau, daca ceva m-am schimbat.
Ei bine, 2017 a fost un an bun, in care am numarat multe clipe de fericire in care nu m-am lasat doborata de tristeti coplesitoare. Dar oare mi-am implinit macar o parte din vise? Oare am trait frumos? Iata cateva intrebari la care incerc sa gasesc si raspunsuri.
Da, anul acesta fost un an care mi-a adus mai multa bucurie din partea nepotilor, mai multa intelepciune, mai multa toleranta, mai multa bunatate, mai multa empatie fata de oamenii in suferinta. Nu pot trece indiferenta pe langa cineva care plange, care sufera, pe langa un om bolnav. Dar nu pot trece indiferenta nici pe langa flori, pomi, oameni care zambesc si lucuri care imi incanta privirea si care imi fac sufletul sa vibreze.
Legat de vise, iata ca in vara acestui an mi-au fost indeplinite doua dintre ele. Unul este cel legat de o excursie la New York, Orasul – Oraselor, excursie daruita de fata mea, cu ocazia zilei mele de nastere. Alt vis implinit, o satisfactie persoanala, a fost editarea si aparitia unei carti care cuprinde tot felul de ganduri, framantari, momente speciale, aniversari, scrisori etc. De altfel era o promisiune mai veche facuta fetei mele, de a lasa ceva amintiri scrise, pentru ca e greu, uneori, sa spunem cu glas adevarat ceea ce simte sufletul nostru. Pe de alta parte cartile sunt un mod de a trai vesnic in amintirea celor vii. Am comandat 50 de exemplare, fara a ma gandi la beneficii financiare. Cine ar cumpara cartea unei necunoscute? dar am oferit-o prietenilor, oamenilor minunati din viata mea si nu in ultimul rand, familiei.
In aceasta carticica sunt incluse toate articolele pe care Ziarul Observatorul a avut amabilitatea de a le publica, facand cunoscute cititorilor fapte, activitati, evenimente din zona Vancouverului, in special.
Multumesc echipei Observatorului, multumesc domniei sale Puiu Popescu. Va asigur de pretuirea mea care-mi doresc sa insemne ceva bun pentru voi.
In ceea ce priveste viitorul, dorinta mea personala ar fi sa apas pe un buton invizibil si sa opresc timpul in loc. Imi place sa visez si sa sper, ca daca vor fi obstacole, le voi depasi, de vor fi furtuni le voi infrunta, de vor fi tristeti le voi supravietui, asa cum am facut-o de fiecare data, pentru ca ma simt iubita de Dumnezeu.
Ce visez pentru omenire?
Marele meu vis este sa traiasc intr-o lume frumoasa si buna, curata si inconjurata de iubire. O lume care sa traiasca in pace, in armonie si cu credinta, pentru ca “daca Dumnezeu este pentru noi, cine va fi impotriva noastra?”
Nu pot sa inchei acest an fara a va face cateva urari.
Sa fiti sanatosi si sa intrati cu veselie in noul an. Sa fiti fericiti si sa aveti un an nou, despovarat de griji si impodobit cu ganduri frumoase!
Rămâi cu bine , 2017! La multi ani, 2018!
|
Dorina Cornelia Aldea, Vancouver 12/9/2017 |
Contact: |
|
|
