2017 - 2018 = Sub semnul cunoașterii
Ideea de nou an mi-a creat, intotdeauna, o anume stare de neliniște.
Neliniștea schimbării, a misterului, neliniștea a tot ceea ce nu poți controla.
Surprizele, pe care ți le rezervă, rămân de identificat pe parcursul lui. Sigur, nu pot decât să sper că vor fi de bun augur.
Nu sunt adeptă stereotipului gen "new year's decision". Trebuie să ne dorim, în permanentă, câte ceva, să fim activi, sau măcar să păstrăm aparențele unei activitati. Suntem asaltați de formule facile, de lozinci.
De un alt tip de propagandă, dar la fel de înșelătoare că și formele ei anterioare.
Nu mai avem prieteni buni, dar socializăm. Nu mai muncim pentru "propășirea țărișoarei noastre" Caragialești, dar ne bucurăm de creșterea economică. În acest an, cea mai puternică din G7 .
Propaganda, de orice fel, este asimilată foarte ușor, acolo unde, cărțile au fost inlocuite de informația rapidă, gen Internet. Mai marii lumii nu au o strategie politică, dar tweeteaza cu spor.
Nu au citit nici o carte, dar denigreaza sursele cele mai onorabile de informare. Nu-i mai ascultăm pe doctori, dar credem, pe cuvânt, tot felul de celebrități ale momentului, care ne îndeamnă să nu ne vaccinăm sau sa nu luăm anumite medicamente. Nu ne mai interesează ce spun oamenii de știință, dar suntem foarte atenți la știrile mondene.
Mi-aș dori să aud, că "new year's decision", dorința de a gândi mai mult.
Mi-aș dori, pentru noul an, mai mult adevăr și mai puțină pălăvrăgeala. Aici și în țară noastră din depărtări. Peste tot, în lumea această mare, dar atât de mică. Ca intelectuali(sau persoane cu intelect), suntem obligați să căutăm adevărul și să avem putere de discernământ în alegerea surselor de informare. Avem obligatia să conștientizăm ceea ce se întâmplă cu noi, individual și că planetă. Să nu ne mai bizuim pe a crede, ci pe a cunoaste.
Mi-aș dori, de asemenea, cât mai multă frumusețe. Sub toate formele ei. Să mă bucur de intelepciunea cuvintelor dintr-o carte preferată, să admir magia unui apus de soare. Să ascult, cu atenție, o splendidă frază muzicală, dar și incantatorul tril al unui pitigoi.
In ultimii ani, durerea fizică m-a însoțit la fiecare pas. Într-o formă sau altă, nu m-a părăsit nici o clipă.
În 2017, datorită unei intervenții chirurgicale majore, am reușit să elimin una dintre sursele importante de suferință.
Pot spune că au fost 365 de zile sub semnul binefacerilor științei.
Am fost și suntem contemporani cu schimbări majore în medicină, în știință. Este un privilegiu pe care mă întreb, de malte ori, dacă îl merităm. La sfârșitul acestui an, mă înclin, încă o dată, cu multă admirație, în față științei și a celor ce o practică cu profesionalism.
Mi-aș dori, că viitorul apropiat să aducă mai multă cunoaștere și mai puține mentalități medievale.
Toronto / dec 2017
|
Camelia Lazăr 12/3/2017 |
Contact: |
|
|
